Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, condamnat în 2014 la închisoare cu executare în dosarul Rompetrol I, a cerut să fie reabilitat, însă Tribunalul București i-a respins solicitarea pentru că nu a achitat până acum partea sa de cheltuieli judiciare.
Roșca Stănescu a primit 2 ani și 4 luni de închioare cu executare pentru constituire de grup infracțional organizat. Fostul senator PNL a fost liberat condiționat din Penitenciarul Jilava în iunie 2015, după ce a ispășit mai puțin de 9 luni din pedeapsă.
Instanța a decis ca el să achite și 20.000 de lei cheltuieli judiciare, adică aproximativ 4.000 de euro, însă până acum a plătit doar 650 de lei (120 de euro).
Astfel, magistrații Tribunalului București care i-au judecat cererea au decis să o respingă. Reabilitarea unui condamnat constă în faptul că, la trei ani de la ispășirea condițiilor din pedeapsă, dacă persoana în cauză nu a mai săvârșit o altă infracțiune, autoritatea care ține evidența cazierului judiciar va șterge mențiunile condamnării.
În cazul lui SRS, termenul legal de reabilitare se împlinise în 5 februarie anul acesta, doar că nu a îndeplinit condițiile. Potrivit G4Media, avocatul fostului senator a spus că acesta nu are cum să plătească o sumă atât de mare.
Potrivit acestuia, jurnalistul de 71 de ani ar trăi doar dintr-o pensie de 4.812 lei pe lună, din care 281 de lei reprezintă impozit, 1.000 de lei – alte rețineri, iar 2.000 de lei – pensie alimentară pentru cei doi copii minori pe care îi are cu fosta soție, de care a divorțat în 2017.
Astfel, i-ar mai rămâne doar 1.540 de lei pe lună din care să se întrețină și să-și cumpere și medicamente.
SRS a depus în instanță inclusiv rețetele pentru medicamente și a precizat că nu este plătit pentru emisiunile la care participă la posturi precum Antena3, România TV sau Realitatea Plus. A susținut că trăiește cu ajutorul fiicei sale mari, din căsătoria anterioară.
Magistrații TB arată însă, în motivare, că nu e verosimil ca o persoană cu activitatea sa să susțină că trăiește doar din această sumă.
”În opinia Tribunalului, argumentele ce preced nu sunt suficiente pentru a-l exonera pe petentul-condamnat de achitarea celor 20.000 de lei, respectiv pentru a soluționa favorabil cererea sa de reabilitare judecătorească.
Fără a contesta aspectele pecuniare probate, deopotrivă nevoile financiare ale membrilor de familie minori și ale sale personale, Tribunalul subliniază că nu se poate ignora - sub nicio formă - că petentul-condamnat (în vârstă de 71 de ani) este o persoană aflată - desigur - la senectute, dar după mulți ani de muncă.
Or, achitarea sumei de 20.000 de lei (la cursul actual al Băncii Naționale a României însemnând circa 4.000 de euro) apare ca posibilă - în genere - în cazul oricărui om care a desfășurat activități licite (pe parcursul a zeci de ani) și chiar acceptând că obligațiile sale față de persoane aflate în întreținere le diminuează corespunzător.
Spre deosebire de cazul unui cetățean oarecare, prezumat cu venituri modeste/medii în timpul vieții active, este de notorietate că petentul-condamnat s-a remarcat printr-o activitate (cel puțin) în domeniul mass-media la un nivel deosebit, cu vizibilitate pe măsură. Nu este rezonabil/logic a aprecia că economiile sale/alte bunuri/proprietăți (eventual, și obținute din moșteniri) s-ar limita doar la pensia de circa 1.000 de euro/lună. (...)
Tribunalul amintește că, în situații în care se clamează imposibilitatea de achitare a cheltuielilor judiciare, petenții-condamnați provin de regulă din pătura socială pauperă și au - de multe ori - un cazier judiciar bogat, cu dese și lungi perioade de încarcerare, iar nu o condiție intelectuală/socială specială.
Conchizând, Tribunalul nu poate primi ca probată 'buna-credință' clamată de persoana interesată, în condițiile în care liberarea sa condiționată a fost dispusă în urmă cu aproximativ 5 ani și 10 luni (o durată permisivă și din punctul de vedere analizat).
Achitarea a circa 120 de euro din totalul obligațiilor, privită în context, pune în umbră bunele intenții și atașamentul la valorile perene (justiție, familie, societate) exprimate personal de persoana condamnată în memoriu. De notat este și că neachitarea diferenței de bani este tratată de o manieră categorică”, se arată în motivare.
SRS a avut 10 zile la dispoziție să conteste decizia.
La acest moment, pe lângă aparițiile televizate, SRS continuă să publice, ca editorialist, pe site-ul Corect News. Amintim că, în 2011, Sorin Roșca Stănescu și soția sa de atunci, Steluța Roșca Stănescu, au preluat de la Dinu Patriciu acțiunile Virtual Big Bang, societatea care deținea rețeaua de site-uri Corect.com, din care făcea parte și Corect News.
Procurorii au început ancheta în Dosarul Rompetrol în 2005. Dinu Patriciu a cumpărat de la stat Rompetrolul şi a încasat în numele statului 85 de milioane de dolari, pe care însp nu i-a mai restituit statului. Condamnările au venit după 8 ani de procese, dar Patriciu a murit cu doar câteva luni înainte de deciziile definitive.
Procurorii au acuzat că Roșca Stănescu a făcut parte, alături de Camelia Voiculescu și Verestoy Atilla, din grupul celor care au cumpărat acțiuni la cel mult 250 de lei, când prețul pieței era de 400 de lei, pentru ca în doar câteva zile să le vândă la peste 600 de lei.
