Fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, scapă din nou de extrădare. Curtea de Apel din Salonic a decis joi nu doar respingerea cererii autorităților române, ci și ridicarea tuturor restricțiilor impuse după arestarea sa din octombrie.
Condamnat definitiv în România la 10 ani și 8 luni pentru corupție, Oprescu, în vârstă de 74 de ani, rămâne liber în Grecia. El trăiește aici din 2019 și invocă „persecuție politică” și condiții improprii în penitenciarele românești, argumente reluate și de avocații săi în fața instanței din Salonic.
Fostul primar şi senator a fost arestat la Salonic, la începutul lunii octombrie, în virtutea unui mandat european emis de autorităţile române. După arestarea sa, el a fost eliberat sub condiţii restrictive: trebuia să se prezinte de trei ori pe lună la secţia de poliţie, avea interdicţia de a părăsi ţara şi a trebuit să plătească o cauţiune de 5.000 de euro.
Se consideră persecutat politic
Încă de la momentul arestării, Oprescu a declarat că nu este de acord cu extrădarea sa şi a vorbit despre o „persecuţie politică” împotriva sa, menţionează publicaţia elenă.
Potrivit Protothema, fostul primar nu a fost prezent la pronunţarea deciziei Curţii de Apel şi a fost reprezentat de avocaţii săi. Aceştia au ridicat problema condiţiilor de detenţie în închisorile din România, având în vedere şi starea sa de sănătate, şi au susţinut, în plus, că Oprescu nu a beneficiat de un proces echitabil în ţara sa.
Sorin Oprescu locuieşte în Grecia din 2019, iar extrădarea sa, în baza unui mandat european, a fost solicitată de autorităţile române şi în 2022, însă Curtea de Apel din Atena a decis să nu-l extrădeze nici atunci. Atunci, el invocase motive grave de sănătate, susţinând că eventuala sa detenţie în regim de izolare i-ar agrava starea.
Fostul primar a fost condamnat definitiv în România pentru că a primit suma de 25.000 de euro la domiciliul său de la fostul director al Cimitirelor din Bucureşti, Bogdan Popa. Conform actului de acuzare, Popa constituise o organizaţie criminală cu participarea unor complici, care colecta comisioane ilegale din lucrări şi contracte ale municipalităţii, fostul primar fiind acuzat că ştia de existenţa organizaţiei şi că beneficia de o parte din bani. Acest caz, care a ieşit la iveală în 2013, a devenit unul dintre cele mai mari procese de corupţie care au şocat opinia publică din România, aducând în prim-plan figura unui politician care reuşise să-şi construiască o imagine deasupra liniilor partizane şi care, în cele din urmă, s-a prăbuşit sub greutatea dezvăluirilor, notează Protothema.