Serbia, zguduită de proteste masive, își reafirmă legăturile cu Moscova. După ce a susținut inițial o rezoluție anti-Rusia în cadrul Adunării Generale a ONU, Belgradul spune acum că a fost „o greșeală” și a retras votul, explicând că nu vrea să „ofenseze prietenii”. În același timp, în contextul protestelor uriașe din capitala Serbiei, vicepremierul Aleksandar Vulin a făcut o declarație controversată. El a spus că autoritățile sârbe au primit sprijin din partea Rusiei pentru înăbușirea protestelor.
Serbia își retrage votul anti-Rusia
„Greșeala care a avut loc în timpul votului la Adunarea Generală a ONU, după cum știți, a fost corectată. Pentru noi, este mult mai ușor să recunoaștem o eroare decât să ne ofensăm prietenii”, a declarat vicepremierul sârb Aleksandar Vulin, citat de TASS.
Aceste cuvinte au fost rostire de Vulin într-o întâlnire cu secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, în care oficialul sârb a explicat de ce Serbia a retras votul inițial dat în favoarea unei rezoluții anti-Rusia, legată de conflictul din Ucraina.
El a mai spus că Serbia nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
„După cum știți, nu ne-am alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și vom continua să menținem această poziție”, a declarat el.
Vulin: spionii ruși au ajutat la reprimarea protestelor
Autoritățile sârbe s-au confruntat în ultimele săptămâni cu proteste masive generate de nemulțumirile legate de corupție și de o serie de tragedii, precum prăbușirea unui acoperiș de gară în Novi Sad, soldată cu 16 victime.
În acest context el a spus că „serviciile de spionaj ruse au ajutat la reprimarea protestelor”.
„Sunt foarte recunoscător serviciilor speciale ruse, care ne susțin mereu în lupta împotriva revoluțiilor colorate, în special prin furnizarea de informații”, a afirmat Vulin, subliniind sprijinul Moscovei în gestionarea situației interne din Serbia, transmite Reuters.
Criticii au reacționat imediat afirmând că guvernul sârb ar putea deveni dependent de Rusia în contextul crizei interne.
Protestele, care au început în noiembrie 2024, au fost susținute de studenți, profesori, fermieri și muncitori și au fost alimentate de o serie de evenimente tragice, inclusiv moartea a 16 persoane într-un accident de muncă.
Președintele sârb Aleksandar Vučić a descris constant aceste mișcări ca fiind încercări de a lansa o „revoluție colorată”, un termen folosit adesea pentru a desemna protestele organizate cu sprijinul Occidentului care au dus la schimbări de regim Ucraina, Georgia și Kârgâzstan în ultimele decenii.
Cu toate că Serbia își dorește să adere la Uniunea Europeană, aceasta refuză să renunțe la relațiile sale cu Rusia, fapt ce a stârnit critici din partea Occidentului.