Cutremurele din luna februarie a anului trecut din judeţul Gorj, de 5,2, respectiv 5,7 magnitudine, nu au fost provocate, a declarat Mihai Diaconescu, specialist al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
„În ceea ce priveşte cauza cutremurelor, e adevărat că în primele două săptămâni (după cutremure – n.red.) nu am fost prea fermi în a avea o părere clară, dar ne-a trebuit o perioadă în care să asimilăm ce se întâmplă şi să elaborăm nişte modele.
Primul model, care a şi rămas în picioare (...), privind cauze locale, datorită existenţei unor falii locale într-o zonă pretensionată, ştim că ne aflăm într-o zonă de curbură a Carpaţilor, această zonă nu este doar aşa, o hartă, ci sunt nişte roci care sunt mulate după un arc de cerc să spunem, care începe aici în zona asta şi se termină în Balcani.
Cauzele exterioare sunt influenţele datorate cutremurelor turceşti, în special al cutremurului de 7,8 din sudul Turciei, a cărui energie s-a propagat pe planul de subducţie al plăcii africane, sub placa est-europeană (...).
De pe teritoriul României s-au remarcat staţiile seismice din sudul Carpaţilor Meridionali, respectiv la sud de Târgu Cărbuneşti, în care arată foarte clar că Vrancea nu a fost influenţată, ci această zonă, Vrancea a fost influenţată de cutremurul de 7,5, care a fost după cel de 7,8 (din Turcia - n.red.). (...) Situaţia a fost destul de complicată pentru a fi dată public dintr-odată, neavând niciun argument, în afară de expertiza noastră", a spus specialistul INFP.
ASTĂZI PE SPOT:
În context, Constantin Ionescu a precizat că, pe parcursul anului trecut, la nivel naţional au fost înregistrate 4.900 de cutremure, dintre care 4.200 numai în judeţul Gorj.
„Zona din judeţul Gorj este una cunoscută ca fiind activă din punct de vedere seismic, dar care se activează la intervale foarte mari de timp. În geofizică sau geologie, timpii de producere a unor cutremure semnificative acoperă şi o generaţie sau două generaţii.
Din această cauză, generaţiile noastre nu îşi aduc aminte sau nu au trăit cutremure în zona de aici şi de aici a rezultat şi panica din acel moment.
Noi am instalat pe perioada respectivă staţii seismice în zona de aici pentru a localiza foarte bine cutremurele. Până la momentul cutremurelor erau câteva staţii seismice pentru că, neavând zona activă, nu era de interes ca să monitorizăm locaţiile. (...)
Am reuşit să detectăm pe perioada anului 2023 4.200 de cutremure cu magnitudini cuprinse între 0 şi 5,7 grade, atâtea cutremure s-au produs în zona de aici. La nivel naţional în 2023 s-au produs 4.900 de cutremure. În Vrancea s-au produs 230 de cutremure, restul în alte regiuni seismice - Banatul, Galaţi, NV României", a mai spus directorul INFP.
El a adăugat că, la nivel naţional, institutul are peste 200 de staţii seismice, 35 de echipamente de GPS şi alte tehnologii cu care monitorizează diferite evenimente naturale şi antropice.