Preşedintele rus Vladimir Putin este sfâşiat între război şi pace, în contextul în care marţi se împlinesc o mie de zile de lupte în Ucraina, unde armata sa avansează cu marşuri forţate pe front, dar, în acelaşi timp, costul ridicat al războiului face nesustenabilă prelungirea conflictului.
Rusia nu va accepta „un armistiţiu de jumătate de oră sau de jumătate de an”, a declarat Putin, negând un posibil armistiţiu care să suspende ostilităţile şi să îngheţe conflictul, scrie agenţia EFE.
Preşedintele rus vrea să obţină victoria pe câmpul de luptă, dar ceea ce îşi doreşte cu adevărat este să câştige după război.
Rusia s-a înfundat prea mult în această dispută pentru a se mulţumi cu o strângere de mână. NATO este o linie roşie, în timp ce noua graniţă ucraineană este marcată de „teritoriile istorice” anexate de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie).
„Dacă nu există neutralitate, este greu de imaginat vreo relaţie de bună vecinătate între Rusia şi Ucraina”, a spus Putin.
În aşteptarea lui Trump
Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Kremlinul şi diplomaţii ruşi nu şi-au ascuns satisfacţia şi au început să vândă din greu ideea unei soluţii iminente a conflictului.
Vladimir Putin însuşi nu a ezitat să îl felicite pe Donald Trump şi, deşi Kremlinul a calificat ca exagerată declaraţia că va pune capăt războiului "în 24 de ore", a dat asigurări că planurile expuse în timpul campaniei electorale americane "merită, cel puţin, atenţie".
Moscova doreşte începerea în curând a negocierilor de pace, pe cât posibil înaintea celei de-a 80-a aniversări a Victoriei asupra lui Hitler, pe 9 mai 2025.
Pentru aceasta va fi necesară o întâlnire faţă în faţă între Vladimir Putin şi Donald Trump, similară celei desfăşurate la Helsinki în 2018.
Rusia insistă că SUA sunt cele care deţin cheia reglementării, atât în ce priveşte războiul, cât şi garanţiile de securitate.
Administraţia americană actuală a încercat să torpileze planurile liderului de la Kremlin şi ale preşedintelui ales al SUA prin autorizarea unor atacuri cu rachete cu rază lungă de acţiune împotriva regiunii Kursk, un răspuns al Washingtonului la desfăşurarea de soldaţi nord-coreeni.
"Este evident că administraţia din SUA are intenţia să continue să pună gaz pe foc şi să continue să provoace o escaladare a tensiunii în jurul acestui conflict", a răspuns Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Preşedintele Putin nu a reacţionat încă la ştire, dar a avertizat deja în septembrie că "acest lucru va însemna că ţările NATO, SUA şi ţările europene vor fi în război cu Rusia".
În orice caz, Moscova a adoptat deja măsuri preventive în ultimele luni, precum aprobarea unei noi doctrine nucleare care să permită un răspuns nuclear în cazul unui atac convenţional.
"Deficit de încredere" în relaţia cu Europa
Kremlinul este conştient că "nervozitatea" s-a răspândit în rândul ministerelor de Externe europene odată cu schimbarea liderului de la Casa Albă. Prin urmare, încearcă să pună piedici relaţiei dintre Bruxelles şi Washington.
Liderul de la Kremlin a recunoscut un "deficit de încredere" în relaţia cu Europa, cu atât mai mult după ce candidatul la postul de cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a promis că va impune un ultimatum de 24 de ore şefului Kremlinului, dacă va fi ales la sfârşitul lunii februarie.
Friedrich Merz a adăugat că, dacă Rusia nu îndeplineşte condiţiile, este dispus să furnizeze Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Taurus şi să autorizeze atacuri pe teritoriul Rusiei, după care Moscova a ameninţat cu un răspuns "distructiv".
Un mesaj pe care preşedintele Putin l-a transmis săptămâna trecută actualului cancelar, Olaf Scholz, pe care l-a acuzat pentru "degradarea fără precedent" a relaţiilor dintre Moscova şi Berlin în prima lor conversaţie din decembrie 2022. În plus, i-a spus că propunerea de pace a Kremlinului din iunie rămâne încă în vigoare.
Preşedintele Putin a propus apoi ca Ucraina să îşi retragă trupele din Donbas şi din sudul ţării şi să renunţe la planurile de aderare la NATO, după care Kremlinul va anunţa încetarea imediată a focului şi începerea negocierilor pentru rezolvarea conflictului.
Nemulţumirea socială creşte
Între timp, nemulţumirea socială faţă de război creşte odată cu scumpirea drastică a costului vieţii, cu majorarea ratelor la creditele ipotecare (28% la Sberbank) şi cu ameninţarea mereu latentă a mobilizării.
Cu o economie afectată de război, experţii prevăd că incapacitatea Guvernului de a frâna creşterea preţurilor poate face ca cel mai rău coşmar să devină realitate: un cocktail de stagnare economică şi inflaţie ridicată.
Într-un moment rar de sinceritate, autorităţile ruse au estimat costul lucrărilor de reconstrucţie doar în regiunea Kursk la 700 de miliarde de ruble (aproximativ 7 miliarde de dolari), la care trebuie adăugate şi alte regiuni de frontieră devastate de război, precum Belgorod.
"Suntem în iad de trei luni (...) Vă cerem să puneţi capăt acestui război blestemat, care a luat multe vieţi nevinovate", se arată în mesajul video trimis săptămâna trecută preşedintelui Putin de aproximativ 40 de locuitori din satul Olgovka.
Între timp, armata rusă plăteşte un preţ mare, întrucât, potrivit surselor britanice, numai în luna octombrie a suferit zilnic, în medie, 1.500 de victime pe frontul ucrainean.