Europa e înconjurată de forțe care vor să o slăbească. Presiunea la porțile ei crește, iar cei care ar trebui să apere continentul sunt ocupați cu interesele lor politice.
UE este asediată de descendenții de astăzi ai goților, mongolilor și vandalilor, în timp ce eurodeputații se tocmesc pentru cele mai bune locuri din Comisia Europeană, de parcă ar mai conta într-o lume dominată de prădători în care Europa e ca o capră înconjurată de lupi, descrie plastic situația Simon Tisdall, comentator de politică externă, într-un articol de opinie publicat în The Guardian.
Hoardele lui Vladimir Putin avansează, devorând teritoriul Ucrainei și pregătind terenul pentru mai multe anexări ilegale.
Din est vine și pericolul chinez. Țara condusă de Xi Jinping realizează un excedent comercial anual uriaș de 292 de miliarde de euro, practicând tactica „dezbină și stăpânește" în timp ce desfășoară operațiuni agresive de spionaj și hacking.
În vest, după un scrutin electoral, căpetenia vandalilor e dornică de luptă, scrie autorul despre Trump.
Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, avertizează că însăși rațiunea existenței UE este amenințată acum. Totuși, aproape nevăzută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a petrecut săptămâna făcând un troc politic cu liderul Partidului Popular European, Manfred Weber, și cu alți politicieni.
„Facem politică, uneori durează ceva timp", s-a justificat Weber pentru Politico. Un oficial anonim al UE a fost mai puțin înțelegător, spunând sub protecția anonimatului: „Trebuie să trăim în lumea reală și să trecem înainte. Poporul american i-au dat o carte albă lui Trump în timp ce noi ne-am dus pe copcă".
Parlamentul European a fost ales în iunie, Von der Leyen a primit noul mandat în iulie, dar noua conducere a UE poate să treacă la treabă abia în decembrie sau chiar mai târziu. Iar problemele se adună.
Europa își pierde turația, Macron nu vrea să ajungem erbivori
Inutilitatea cronică a birocrației de la Bruxelles e cea mai mică dintre problemele Europei. Într-un raport autorizat din septembrie, Draghi a cerut o investiție anuală de 800 de miliarde de euro în domenii precum inteligența artificială, tehnologia ecologică și apărarea, pentru a stimula creșterea, competitivitatea și securitatea în scădere în UE în raport cu SUA și China. La fel ca Rusia, cele două puteri își extind rapid cheltuielile militare.
Însă voința politică slăbește. Tocmai în timp ce Trump triumfa peste Ocean, guvernul Germaniei – care, împreună cu Franța, este văzută în mod tradițional ca o forță motrice în cadrul UE – s-a prăbușit. Guvernarea slabă a lui Olaf Scholz a ajuns la final. Alegerile nu vor avea loc până la sfârșitul lunii februarie, iar până atunci adevăratul „dușman din interior” al Europei – partidele de extremă dreaptă și de extremă stângă care cultivă tendințe antidemocratice, trumpiste – își va continua avansarea în Germania, ca și în alte părți.
Între timp, în Franța, președinția lui Emmanuel Macron, aflată sub linia de plutire la alegerile de vară și care se confruntă cu provocări similare de extremă-dreaptă, e în scădere. Gradul său de aprobare este de 23%, dar măcar Macron e conștient de pericol. El a avertizat la Budapesta că Europa va fi devorată dacă nu va reuși să-și crească independența economică și de securitate, iar dacă decidem să rămânem erbivori, atunci carnivorele vor câștiga.
„Vrem să citim istoria scrisă de alții, războaiele lansate de Putin, alegerile americane, alegerile făcute de chinezi în materie de tehnologie sau comerț, sau vrem să scriem istorie? Eu cred că avem puterea să o scriem", a subliniat el pe X. Dar îl ascultă cineva zilele astea? - scrie Tisdall.
Cineva trebuie să conducă apărarea sau hoardele vor dărâma zidurile
Întoarcerea lui Trump cu abordările lui distructive și regresive privind tarifele protecționiste, Ucraina, Israel-Palestina, Iran, viitorul NATO și criza climatică sunt direct contrare intereselor UE. O teamă foarte presantă este că un război comercial global ar putea împinge zona euro în recesiune și ar putea obliga Europa să aleagă între SUA și China, cei mai mari parteneri comerciali ai săi.
Trump a spus că va impune taxe vamale de 10% sau 20% la toate importurile, ceea ce ar putea, de exemplu, să decimeze industria auto din Europa. China s-ar putea confrunta cu tarife de 60% sau mai mult. Beijingul ar fi obligat să riposteze, la fel ca UE. Rezultat: haosul pieței globale.
Sfârșitul războiului din Ucraina este o altă criză uriașă care afectează rapid Europa. E foarte posibil ca Trump să scoată din priză ajutorul militar al SUA, să conspire cu Putin și să încerce să impună Kievului un acord de pace prin cedarea de teritoriu. Într-o astfel de conjunctură, UE s-ar confrunta, de fapt, cu un front unit al SUA, Rusiei și Chinei, aliatul apropiat al lui Putin.
În aceste condiții, ce e de făcut?
În aceste vremuri primejdioase Europa ar putea să se uite spre Est pentru o conducere fermă și acțiuni concrete, acolo unde premierul Poloniei, Donald Tusk, măcar face ceva concret pentru a descuraja fiarele care bântuie pe la granițele Europei. El formează o alianță de țări pro-Ucraina în cadrul NATO, inclusiv Franța, Marea Britanie și statele baltice, indiferent de ce va face Trump.
„Acest nou peisaj politic este o provocare serioasă pentru toată lumea… Vom coordona intens cooperarea cu țări care au o viziune foarte similară asupra situației geopolitice și transatlantice și a situației din Ucraina", a spus Tusk.
Ca și în cele mai vechi timpuri, când apărarea Romei se prăbușea, cineva trebuie să ia poziție și, sperăm, să-i învingă pe barbari la porțile cetății, conchide autorul.
T.D.