Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) al Consiliului Europei a publicat joi raportul de evaluare în care arată că România trebuie să-şi îmbunătăţească eficienţa sistemului pentru promovarea integrităţii şi de prevenire a corupţiei în cadrul administraţiei centrale şi al agenţiilor de aplicare a legii.
România a dezvoltat un cadru instituţional şi juridic pentru a promova integritatea şi a preveni corupţia în funcţiile executive de vârf ale Guvernului central şi în cadrul agenţiilor de aplicare a legii. Totuși, este nevoie de îmbunătăţiri în mai multe domenii, precizează GRECO.
Raportul de evaluare al celei de-a cincea runde a GRECO privind România evaluează eficacitatea măsurilor în vigoare pentru prevenirea și combaterea corupției în funcțiile executive de vârf, cum ar fi președintele, premierul, viceprim-miniștrii, miniștrii, secretarii și subsecretarii de stat, consilierii prezidențiali, consilierii de stat, consilierii ministeriali, precum și personalul din cadrul Poliției și Jandarmeriei.
GRECO recunoaște că România a dezvoltat un cadru instituțional de integritate format din Agenția Națională de Integritate (ANI), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția Generală Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, există o strategie națională anticorupție (SNA).
Cadrul legal referitor la integritate cuprinde mai multe legi care conțin prevederi care reglementează conflictele de interese, incompatibilitățile, depunerea declarațiilor de avere și de interese, acceptarea și divulgarea cadourilor. O nouă lege privind protecția avertizorilor de integritate a intrat în vigoare în decembrie 2022.
Raportul identifică o serie de domenii în care sunt necesare îmbunătățiri și conține 26 de recomandări. Folosirea frecventă de către Guvern a ordonanțelor de urgență pentru a legifera în cazuri excepționale este o problemă serioasă pe care autoritățile ar trebui să o abordeze cu prioritate, subliniază GRECO.
În plus, ar trebui instituit un mecanism independent care să supravegheze refuzul autorităților de a dezvălui informații de interes public care nu sunt publicate sau actualizate în mod regulat.
Cadrul juridic de integritate existent, care este răspândit în diverse legi voluminoase, are nevoie de o mai mare claritate, coerență și stabilitate. În același timp, fenomenul ”ușilor rotative” pentru persoanele cu funcții executive de conducere mai trebuie reglementat.
În ceea ce privește Poliția și Jandarmeria, autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a aborda numirea pe scară largă a ofițerilor în funcții de conducere, în special în virtutea fenomenului de „împuternicire”, care este lăsat preponderent la latitudinea superiorului ierarhic direct.
Raportul recomandă, de asemenea, ca verificarea periodică a integrității să fie consolidată și efectuată pe parcursul carierei celor care lucrează în domeniul de aplicare a legii. Exercitarea activităților secundare nu este supusă unor mecanisme eficiente de supraveghere și trebuie stabilite reguli care să reglementeze divulgarea și gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei, se mai arată în raport.
Autoritățile trebuie să prezinte GRECO un raport cu privire la implementarea recomandărilor sale până la 31 decembrie 2024, astfel încât să poată evalua nivelul de conformitate al țării.