Prof. Rafila despre surpriza anticorpilor la Covid, fluctuațiile mari de cazuri și posibilitatea unui al doilea val in toamnă – Interviu

Prof. Rafila despre surpriza anticorpilor la Covid, fluctuațiile mari de cazuri și posibilitatea unui al doilea val in toamnă – Interviu

Un procent care se poate apropia de 20% dintre cei care au fost bolnavi de Covid nu dezvoltă anticorpi sau îi dezvoltă la un nivel foarte scăzut, fie îi dezvoltă pentru o perioadă foarte scurtă, afirmă prof. univ. dr. Alexandru Rafila, într-un interviu acordat SpotMedia.ro.

Președintele Societății Române de Microbiologie atrage atenția că în ultima vreme s-a dublat nu numai numărul de cazuri pozitive, ci și procentul testelor pozitive din totalul celor prelucrate.

Iată principalele declarații:

  • Măsurile de relaxare nu mă ingrijorează, faptul că multe persoane consideră că nu mai trebuie să respecte măsurile de protecție individuală ar putea avea un impact negativ mult mai mare.
  • Capacitatea actuală este de circa 15.000 de teste pe zi. Indicele R este 1.
  • Datele nu pot fi măsluite, fiecare CNP poate figura o singură dată la cazuri noi.
  • S-a dovedit că testarea aleatorie a asimptomaticilor nu are rezultate utile. Risipește resurse și descoperă extrem de puține cazuri pozitive.
  • Pacienții asimptomatici transmit boala, dar mai puțin decât cei simptomatici.
  • Mă surprind unele decizii legate de măsurile de relaxare: că nu poți să faci duș la sala de sport sau că nu poți să bei apă în sala de sport.
  • În 10 zile va putea începe utilizarea Remdesivirului că alternativă terapeutică, probabil pentru formele medii și grave.
  • Nu sunt adeptul soluțiilor temporare, nesustenabile pentru noul an școlar.

Numărul de cazuri noi anunțate zilnic a crescut constant. Este o creștere normală după intrarea în vigoare a măsurilor de relaxare sau avem deja numere periculoase?

După introducerea măsurilor de relaxare, în toate țările a existat o creștere a numărului de cazuri. La noi a fost chiar o creștere întârziată, pentru că ea a apărut după relaxarea din 1 iunie.

Deci după a doua etapă de relaxare.

Da. Creșterea numărului de cazuri este semnificativă. Media cazurilor/zi din ultima săptămână este probabil în jur de 240, aproape dublu față de ceea ce se înregistra în jurul datei de 1 iunie. 

Și întrebarea ar fi dacă această creștere este consecința măsurilor de relaxare sau a relaxării oamenilor în ceea ce privește respectarea măsurilor de protecție individuală? Părerea mea e că există un mix al celor două tipuri de relaxări.

Au existat destul de multe mesaje contradictorii vehiculate de diverse persoane publice, unele dintre ele chiar medici, care fie puneau la îndoială cifrele sau chiar existența unei probleme reale de sănătate publică. Probabil de aceea multe persoane au avut senzația că respectarea măsurilor de protecție individuală e inutilă, ceea ce se reflectă în cifrele crescute de acum.

A existat totuși o scădere, mă refer la cifrele comunicate luni, 166 de cazuri. Fluctuațiile acestea fac lumea suspicioasă.

Lunea de obicei se raportează mai puține cazuri pentru că duminica, fiind zi liberă, se testează mai puțin, deoarece sunt trimise în lucru mai puține probe.

Dar trebuie să ne uităm și la procentul probelor pozitive din totalul probelor testate. Duminică, acest procent a fost mare, aproape de 5% din probele testate. Acest prag de 5% este un indicator luat în calcul în toate țările atunci când se evaluează evoluția pandemiei.

Am avut zile în luna mai când procentul era în jur de 1%, dar in ultima saptămână s-a înregistrat un procent care se apropia de 3%, chiar dacă erau multe probe testate. Numărul de probe testate duminică a fost mic, dar procentul celor pozitive a fost mare, ceea ce ar trebui să atragă atenția că există o evoluție îngrijorătoare. 

Creșterea semnificativă de cazuri a coincis cu începerea disputei politice pentru prelungirea stării de alertă, ceea ce a ridicat alte suspiciuni privind veridicitatea datelor. 

Eu pot să vă spun cum se fac raportările în acest moment. Datele sunt introduse într-o platformă informatică creată si administrată de STS. Direcțiile de Sănătate Publică din fiecare județ centralizează cazurile pozitive de la nivelul laboratoarelor din județul respectiv și introduc zilnic datele în această platformă informatică.

Dar există și retestări ale celor deja pozitivi. Aceste persoane retestate pozitiv în timpul internării nu încarcă numărul cazurilor noi raportate zilnic?

Acest lucru este exclus! Dacă un CNP asociat unui pacient apare la un moment dat pozitiv, el nu mai poate apărea în statisticile din zilele următoare. Aplicația face acest lucru automat și elimină din raportare cazurile care sunt testate pozitiv în mod repetat.

Deci cazurile zilnice raportate sunt numai cazuri cu adevărat noi?

Da. Fiecare CNP poate figura o singură dată la cazuri noi. Sigur că rezultatul unui pacient este comunicat de fiecare dată unității medicale care a solicitat testarea, dar asta e altceva. Fiecare pacient nu poate figura decât o singură dată în raportarea cazurilor noi.

Testarea poate fi cumva dirijată spre zone cu potențial mai mare de a descoperi infectați pentru a obține mai multe rezultate pozitive?

Ele nu sunt orientate altfel decât pe baza categoriilor recomandate de către INSP. De aceea, există acea listă de persoane incluse în programul de testare al Ministerului Sănătății.

Ea cuprinde categorii de persoane care se testează și în alte țări și e făcută pe baza recomandărilor Centrului European de Control al Bolilor: pacienții simptomatici, personalul medical simptomatic, pacienții care urmează să facă radio și chimioterapie, cei imunodeprimați. Sunt categorii clar definite. Dacă faci o astfel de selecție, ai permanent aceeași structură a celor testați.

S-a dovedit că testarea aleatorie a asimptomaticilor nu are rezultate utile. Risipește resurse și descoperă extrem de puține cazuri pozitive. În plus, persoanele care au azi un test negativ se pot îmbolnăvi peste câteva zile sau se află în perioada de incubație, înainte de pozitivarea testării.

Care este capacitatea de testare a României în acest moment?

Capacitatea actuală este de circa 15.000 de teste pe zi. De obicei, se fac mai puține teste duminica, dar fluctuația depinde și de numărul redus al probelor trimise de la unitățile sanitare.

Nu există riscul că oamenii să nu se ducă la doctor pentru simptome minore tocmai de frică să nu fie internați cu forța?

Dacă ai simptome, e bine să te duci pentru a te proteja pe tine și pentru a-ți proteja familia în primul rând. Beneficiezi de asistență medicală, chiar dacă ești asimptomatic, deoarece multe persoane asimptomatice pot evolua spre forme simptomatice, iar acest lucru trebuie monitorizat și intervenit cu măsuri terapeutice.

COVID-19 este o boală imprevizibilă și de multe ori evoluția nefavorabilă și complicațiile survin foarte rapid.

Faptul că numărul cazurilor pozitive s-a dublat nu ar justifica o modificare a strategiei de testare?

S-au dublat, asa cum menționam anterior, și procentele de pozitivitate, ceea ce arată că au fost corect alese categoriile care trebuie testate.  Care să fie motivul pentru această schimbare de strategie?

Depistarea și extragerea din comunitate a infectaților asimptomatici?

În China, la Wuhan,  au fost testate recent 10 milioane de persoane asimptomatice și au fost găsite 200 pozitive. Un efort uriaș cu rezultate extrem de modeste. Proporția persoanelor asimptomatice care au trecut prin boală fară să știe o vom descoperi când vom face studiul național de seroprevalență.

O veți descoperi sau nu, pentru că apar știri despre persoane reinfectate, deci care nu au dezvoltat anticorpi. Cel mai recent mediatizat e cazul unui medic din Suceava care a doua oară a făcut o forma chiar mai severă și a fost adus la “Matei Balș”.

Eu nu vreau sa discut despre cazuri individuale. În general, aceste virusuri de tip corona nu produc după infecție o imunitate durabilă. Și probabil că nici SARS CoV-2 nu va face excepție.

Există un procent semnificativ de persoane care după ce trec prin boala nu dezvoltă anticorpi sau îi dezvoltă la un nivel foarte scăzut, care nu oferă protecție, fie îi dezvoltă pentru o perioadă foarte scurtă.

Ce înseamnă semnificativ?

S-ar putea apropia de 20%. Dar nu este încă vorba despre date oficiale, ci despre studii aflate în desfășurare în diverse locuri unde este testată prezența anticorpilor în serul pacienților convalescenți.

Până la urmă, infectații asimptomatici pot sau nu să transmită boala?

Informația corectă este că ei transmit mai puțin boala. Ceea ce e și normal, pentru că discutăm despre persoane cu o infecție inaparentă, cu o multiplicare virală redusă și, implicit, răspândirea virusului e mai mică.

Dar dacă ești în contact repetat sau prelungit cu o astfel de persoană, există un risc de îmbolnăvire și transmiterea este documentată. Persoanele infectate, asimptomatice, au fost diagnosticate după ce au transmis boala.

De ce asimptomaticii sunt internați obligatoriu, uneori pe perioade foarte lungi, săptămâni de zile, și nu pot fi izolați la domiciliu?

Există două categorii de asimptomatici. Sunt pacienții pre-simptomatici, adică persoane diagnosticate care intră în spital asimptomatice, dar care devin simptomatice după câteva zile. Deci e bine ca măcar o perioadă limitată de timp să le poți urmări și să intervii medical dacă apar simptomele sau complicațiile.

Există și asimptomaticii care nu dezvoltă simptomatologie. Pentru ei trebuie găsită o soluție ca după câteva zile de spitalizare să fie izolați la domiciliu separat de familie sau în alt spațiu, cât timp ar putea transmite boala.

Ar trebui discutat serios si despre excreția virusului. Persoana nu mai transmite practic boala după un număr de zile de evoluție. Vă dau un exemplu: un pacient la care simptomele au dispărut, febra a dispărut și după 5 zile de evoluție favorabila testul PCR rămâne pozitiv, dar persoana nu mai este infecțioasă pentru că ARN-ul viral identificat nu este infectant. Este o eventualitate care trebuie luată în considerare atunci când se decide externarea pacientului.

Noi am făcut propuneri la nivelul comisiei științifice legate de managementul pacienților asimptomatici sau al celor care au trecut prin boală și rămân pozitivi perioade mai lungi.

 Care este în acest moment indicele R, de transmitere a virusului?

În jur de 1. Ceea ce e încă bine, dar să speram că vom avea o transmitere comunitară controlabilă, nu una extinsă în cazul căreia e foarte dificil de controlat boala.

Vă îngrijorează deschiderea mall-urilor?

Nu, deloc. Până la urmă, discutăm despre deschiderea unor magazine care sunt în mall-uri. Cele deschise acum nu cred că vor fi mai frecventate decât hypermarketurile care erau deschise și până acum. Dacă aglomerația este ținută sub control și oamenii poartă mască, nu este nici o problemă.

Vă îngrijorează ceva din măsurile de relaxare?

Nu măsurile de relaxare mă ingrijorează, ci doar ce spuneam la început: multe persoane consideră că nu mai trebuie să respecte măsurile de protecție individuală, ceea ce ar putea avea un impact negativ mult mai mare decât măsurile de relaxare.

Mă surprind însă unele decizii legate de măsurile de relaxare: că nu poți să faci duș la sala de sport sau că nu poți să bei apa în sala de sport, lucruri care nu au legătură cu sănătatea publică. Una este consumul de lichide în sala de antrenament,  alta este activitatea de alimentație publică.  

În plus, utilizarea dușurilor care au cabine individuale ar trebui încurajată, nu interzisă. Cred că e vorba și de o explicare insuficientă a normelor de aplicare.  

Remdesivirul era marea speranță anti-Covid care urma să fie testat și în România, inclusiv la “Matei Balș”. A început folosirea medicamentului?

Un mic lot de medicamente a fost utilizat deja în 3 centre din țară. În ceea ce privește studiul SOLIDARITY, produsele urmează să ajungă în țară și într-o săptămână, 10 zile, va putea începe utilizarea Remdesivirului ca alternativă terapeutică, probabil pentru formele medii si grave.

Când ar trebui începute pregătirile pentru noul an școlar?

Acum! În fiecare an vorbim de renovări și amenajări, acum trebuie făcute, mai ales în ceea ce privește condițiile igienico-sanitare ale școlilor, în special zona toaletelor unde copiii să se spele pe mâini.

Și nu e doar treaba Ministerului Educației, ci și a autorităților locale care au ocazia să facă un efort și să rezolve această problemă care trenează de mult timp.

S-a vorbit despre cursuri în corturi, în containere…

Eu nu sunt adeptul acestor soluții. Sunt soluții temporare, nesustenabile. Cred că trebuie să ne preocupe organizarea circuitelor si spațiilor care sunt acum, să le renovam mai ales în privința instalațiilor sanitare.

Vă așteptați să vina valul 2 de Covid  în toamnă?

Depinde ce înseamnă valul 2. Daca vom compara situația de acum cu aceea de acum o săptămână, deja vedem o creștere de cazuri. Numărul de cazuri va crește în toamnă în mod natural, cum se întâmplă cu toate virozele sezoniere.

Procentul populației vulnerabile este foarte mare, așa că noi îmbolnăviri nu pot fi excluse.

Sunt destul de mulți cei care, uitându-se la numărul limitat de decese, de îmbolnăviri grave, dar și de asimptomatici internați, spun nu că virusul nu există, dar că reacția la el este cu mult exagerată comparativ cu alte boli.

Este și o problemă legată de percepția individuală, desigur. Dar toți suntem vulnerabili, iar vârstnicii și cei care au anumite afecțiuni cronice pot face forme grave. Dacă respectăm măsurile de protecție individuală, ne protejăm semenii, familiile. E nevoie de responsabilitate și solidaritate.

Vezi și Apelul medicilor pentru MS: Nu mai internați bolnavii de coronavirus care nu au simptome. E anormal!