Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului turc a amânat joi votul privind ratificarea candidaturii Suediei la NATO, ceea ce reprezintă un nou eşec pentru speranţele ţării nordice de a adera la alianţa occidentală după 18 luni de aşteptare.
Fuat Oktay, care prezidează comisia controlată de partidul de guvernământ al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, va purta discuţii suplimentare şi va putea readuce proiectul de lege pe ordinea de zi săptămâna viitoare, dar nu a stabilit un termen clar, relatează Reuters.
"Pentru ca toţi legislatorii noştri să aprobe aderarea Suediei la NATO, ei trebuie să fie pe deplin convinşi. Vom discuta toate acestea în cadrul următoarei reuniuni a comisiei noastre pe această temă", a declarat Oktay reporterilor după ore de dezbateri.
Comisia poate adopta proiecte de lege cu majoritate simplă. Ea l-ar putea invita pe ambasadorul Suediei pentru a-i informa pe legislatori, dacă este necesar şi dacă regulamentul Parlamentului o permite, a adăugat Oktay.
Erdogan a declarat în această lună că va încerca să faciliteze procesul de ratificare, dar a adăugat că Suedia nu a luat suficiente măsuri împotriva militanţilor kurzi.
Pentru ratificare, proiectul de lege trebuie să fie aprobat de comisie înainte de a fi supus votului întregului parlament, care ar putea avea loc câteva zile sau săptămâni mai târziu. Erdogan ar urma apoi să promulge legea pentru a încheia procesul, a cărui durată a frustrat aliaţii Ankarei şi a testat legăturile sale cu Occidentul.
Suedia şi Finlanda au cerut să adere la NATO în luna mai a anului trecut, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Erdogan a ridicat la vremea respectivă obiecţii faţă de ambele candidaturi din cauza a ceea ce el susţine că este o protecţie acordată de naţiunile nordice acelor persoane pe care Turcia le consideră terorişti, precum şi din cauza embargourilor comerciale în domeniul apărării.
Turcia a aprobat candidatura Finlandei în aprilie, dar a lăsat Suedia să aştepte.
Turcia a cerut Suediei să ia mai multe măsuri pentru a-i ţine în frâu pe membrii locali ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat un grup terorist de către Uniunea Europeană şi Statele Unite. Ca răspuns, Stockholmul a introdus un nou proiect de lege antiterorism care face ilegală apartenenţa la o organizaţie teroristă, ridicând totodată restricţiile privind exportul de arme impuse Turciei. Suedia spune că şi-a respectat astfel partea sa dintr-un acord încheiat anul trecut.
În ciuda comentariilor ministrului adjunct de Externe, Burak Akcapar, care a prezentat măsurile luate de Suedia, deputaţi atât din partidul de guvernământ AK, cât şi din opoziţie şi-au exprimat rezervele şi, într-o mişcare rară, au amânat votul.