Premiul Nobel pentru Pace 2023 se acordă activistei iraniene Narges Mohammadi, a anunţat Comitetul Nobel de la Oslo.
În prezent, ea se află în închisoare.
Narges Mohammadi este o avocată a drepturilor omului, în vârstă de 51 de ani, şi o luptătoare pentru libertate. Acordându-i Premiul Nobel pentru Pace din acest an, Comitetul Nobel norvegian doreşte să onoreze lupta curajoasă a acesteia pentru drepturile omului, libertate şi democraţie în Iran.
În anii '90, pe când era o tânără studentă la Fizică, Narges Mohammadi se distingea deja drept o susţinătoare a egalităţii şi a drepturilor femeilor. După ce şi-a încheiat studiile, a lucrat ca inginer, precum şi ca editorialistă pentru diverse ziare reformiste.
În 2003, s-a implicat în activitatea Centrului pentru apărarea drepturilor omului din Teheran, o organizaţie fondată de Shirin Ebadi, şi ea laureată a Premiului Nobel pentru Pace, în 2003.
În 2011, Narges Mohammadi a fost arestată pentru prima dată şi condamnată la mai mulţi ani de închisoare pentru eforturile sale de a ajuta activiştii încarceraţi şi familiile acestora.
Doi ani mai târziu, după ce a fost eliberată pe cauţiune, Narges Mohammadi s-a implicat într-o campanie împotriva pedepsei cu moartea. Iranul se numără de mult timp printre ţările cu cele mai multe execuţii. Din ianuarie 2022, peste 860 de condamnaţi au fost pedepsiţi cu moartea în Iran.
Activismul lui Narges Mohammadi împotriva pedepsei cu moartea a dus la rearestarea ei în 2015 şi la o condamnare la ani suplimentari după gratii.
La întoarcerea în închisoare, ea a început să se opună utilizării sistematice a torturii şi a violenţei sexualizate a regimului împotriva deţinuţilor politic, în special a femeilor, care se practică în închisorile iraniene.
Valul de proteste de anul trecut a devenit cunoscut deţinuţilor politici în interiorul faimoasei închisori Evin din Teheran şi, încă o dată, Narges Mohammadi şi-a asumat un rol de lider. Din închisoare, ea şi-a exprimat sprijinul pentru demonstranţi şi a organizat acţiuni de solidaritate în rândul colegilor săi deţinuţi.
Autorităţile penitenciare au răspuns prin impunerea unor condiţii şi mai stricte. I s-a interzis să primească telefoane şi vizitatori. Cu toate acestea, ea a reuşit să transmită pe ascuns un articol pe care New York Times l-a publicat la împlinirea unui an de la uciderea Mahsei Jina Amini.
Mesajul este următorul: "Cu cât mai mulţi dintre noi sunt închişi, cu atât mai puternici devenim".
Din captivitate, Narges Mohammadi a avut propria contribuţie la faptul că protestele nu s-au stins, arată Comitetul norvegian al premiilor Nobel.
"Numai prin adoptarea drepturilor egale pentru toţi se poate realiza în lume fraternitatea dintre naţiuni pe care Alfred Nobel a încercat să o promoveze. Distincţia acordată lui Narges Mohammadi urmează o lungă tradiţie în care Comitetul Nobel norvegian a acordat Premiul pentru Pace celor care luptă pentru promovarea justiţiei sociale, a drepturilor omului şi a democraţiei. Acestea sunt condiţii prealabile importante pentru o pace durabilă”, arată Comitetul Nobel.
Premiul pentru pace din acest an recunoaşte, de asemenea, sutele de mii de oameni care, în anul precedent, au manifestat împotriva politicilor de discriminare şi opresiune ale regimului islamic din Iran, care vizează femeile. Motto-ul adoptat de demonstranţi - "Femeie - Viaţă - Libertate" - exprimă în mod adecvat dedicarea şi munca lui Narges Mohammadi, arată Comitetul Nobel.
Nobelul va produce furie în Iran
Narges Mohammadi execută în prezent 12 ani de închisoare, iar decizia Comitetului Nobel probabil va înfuria Teheranul, scrie Reuters.
Printre acuzaţiile care i s-au adus se numără răspândirea propagandei împotriva statului.
Anunţând numele câştigătorului, Comitetul de acordare a premiului a îndemnat Iranul să o elibereze pe Mohammadi, una dintre cele mai importante activiste ale naţiunii, care a militat atât pentru drepturile femeilor, cât şi pentru abolirea pedepsei cu moartea.
"Dacă autorităţile iraniene vor lua decizia corectă, o vor elibera, astfel încât să poată fi prezentă pentru a primi această distincţie (în decembrie), ceea ce sperăm în primul rând", a spus şefa Comitetului norvegian.
Premierul Nobel pentru Pace
Acest premiu descris în testamentul lui Nobel este dedicat "persoanei care va fi depus cel mai mare efort sau cea mai bună activitate în favoarea fraternităţii între naţiuni, a abolirii sau a reducerii armatelor permanente şi a organizării şi promovării congreselor de pace".
Toate premiile Nobel sunt decernate la Stockholm, în Suedia, cu excepţia Premiului Nobel pentru Pace, care este decernat la Oslo, în Norvegia.
Fondatorul Premiului Nobel, Alfred Nobel, a fost un cosmopolit suedez. În testamentul său, acesta a declarat că Premiul Nobel pentru Pace ar trebui să fie acordat de un comitet norvegian. În timpul vieţii lui Alfred Nobel, Norvegia şi Suedia erau unite sub un singur monarh, până în 1905, când Norvegia a devenit regat independent.
Din 1901, au fost acordate 103 premii Nobel pentru Pace.
Au fost premiate 27 de organizaţii diferite. Două premii pentru pace au fost împărţite între trei persoane.
Până în prezent, 18 femei au primit Premiul Nobel pentru Pace.
Un laureat al premiului pentru pace, Le Duc Tho, a refuzat Nobelul, potrivit nobelprize.org.