Zeci de mii de polițiști au protestat, miercuri, la Paris, nemulțumiți de sistemul de justiție din Franța, la apelul unor sindicate, în faţa sediului Adunării Naţionale, Camera inferioară a Parlamentului francez, la două săptămâni după moartea unui poliţist, Éric Masson şi înaintea unor alegeri locale.
Ministrul francez de Interne, Gérald Darmanin, a participat la manifestaţie, o iniţiativă foarte criticată, însă nu au avut loc incidente, deși ministrul a fost claxonat şi fluierat de către poliţiştii manifestanţi.
Unii poliţişti au făcut selfieuri cu ministrul.
”Trebuie să ne ajutaţi!”, i-au cerut mai mulţi mai mulţi manifestanţi.
”Seara, când mă culc, mă gândesc la voi”, i-a răspuns ministrul unui poliţist, care i-a spus că nu ştie, când pleacă la serviciu, ”cum se va întoarce” acasă.
Ministrul Justiţiei Eric Dupond-Moretti, absent la miting, este ţinta manifestanţilor şi a sindicatelor, care cer o înăsprire în domeniul penal împotriva agresorilor poliţiştilor.
La tribună, unde s-a desfăşurat o banderolă neagră cu mesajul ”Plătiţi pentru a servi, nu pentru a muri”, secretarul general al Sindicatului Alliance, Fabien Vanhemelryck, a făcut să fie fluierat ”acest ministru care declară că este ministrul deţinuţilor (şi administraţiei penitenciare)”.
”Problema poliţiei este justiţia!”, a tunat sindicalistul în aplauzele manifestanţilor.
”Pedepse minime pentru agresiuni, acesta este mesajul puternic şi clar pe care-l aşteptăm”, a declarat anterior Grégory Joron de la Unité SGP Police-FO. ”Această măsură nu ucide libertatea, nu este anticonstituţională”, a tunat el.
Mărturii ale unor poliţişti răniţi sau ale rudelor lor au fost difuzate pe estradă.
Sindicatele spun că au participat 35.000 de polițiști la protestul de miercuri.
Miza electorală
Sindicatele unite - un fapt destul de rar - şi-au exprimat dorinţa unei mobilizări ”neconfiscate politic”, în contextul în care securitatea s-a impus drept una dintre principalele teme ale campaniei în vederea alegerilor regionale de luna viitoare şi alegerilor prezidenţiale de anul viitor.
În pofida acestui îndemn, aleşi din cadrul Rassemblement national (RN, fostul FN, extremă dreapta), Partidului Comunist, Partidului Socialist, ecologistul Yannick Jadot şi din toate taberele au participat la manifestaţie.
”Noul orizont schiţat de către miniştrii şi aleşii noştri care participă la această manifestaţie şi se asociază în acest fel revendicărilor poliţiştilor este al unei societăţi în care poliţia devine o putere autonomă, în loc să fie o forţă publică în serviciul cetăţeanului”, îşi exprimă indignarea, într-un comunicat, Sindicatul Magistraturii (SM, stânga).
Polițiști căzuți la datorie
Sindicatele au decis să organizeze această adunare la exact două săptămâni de la uciderea brigadierului Eric Masson la Avignon, o dramă care a zdruncinat poliţia franceză, marcată de asasinarea la 23 aprilie a lui Stéphanie Monfermé, o agentă administrativă la Comisariatul de la Rambouillet (Yvelines), de către un tunisian care s-ar fi radicalizat.
Potrivit unor lideri sindicali, numeroşi poliţişti sunt ”furioşi” şi ”dezgustaţi” de uciderea brigadierului la o banală intervenţie, un simbol al violenţelor cărora le sunt ţintă forţele de ordine şi care necesită, în opinia lor, pedepse penale mai dure.
După drama de la Avignon, Guvernul a oferit deja garanţii sindicatelor, pe care le-a primit la 10 mai la Matignon.
Se cer pedepse mai mari
Pemierul Jean Castex s-a angajat să mărească la 30 de ani perioada de siguranţă a condamnaţilor pe viaţă găsiţi vinovaţi de uciderea unui poliţist sau jandarm.
Guvernul a depus miercuri un amendament în acest sens, în cadrul examinării la Palatul Bourbon a unui proiect de lege cu privire la ”încrederea” în justiţie, iniţiat de către ministrul Justiţiei Eric Dupond-Moretti. Proiectul urmează să fie supus votului în cursul acestei săptămâni.
Jean Castex s-a pronunţat, de asemenea, în favoarea unei limitări mai stricte a posibilităţii reducerii pedepsei celor care atacă forţe de ordine.
Însă sindicate denunţă faptul că ”cea mai importantă revendicare” a lor, şi anume ”implementarea unor pedepse minime” ale ”agresorilor forţelor de ordine” ”nu a fost luată în calcul”.
