Un băiețel a ajuns în stare foarte gravă la spital, cu un diagnostic nemilos, din cauză că nu a fost vaccinat împotriva meningitei, iar cazul lui a generat o aprigă dezbatere pe Internet. Părinții au semnalat nenumărate probleme și confuzii legate de vaccinarea copiilor lor, în legătură cu care autoritățile copleșite de Covid-19 par să fi uitat să mai comunice public.
Situația băiețelului de 9 ani a fost semnalată de jurnalista Cristina Hurdubaia, căreia mămica disperată i-a mărturisit că doctorii ”nu i-au dat nicio șansă de supraviețuire” copilului ei.
Odată deschisă ”cutia Pandorei”, au ieșit la iveală nenumărate probleme, printre care și aceea că vaccinul respectiv nu este în ceea ce se numește ”schema de vaccinare obligatorie și gratuită” în România, așa cum este în alte state europene.
În absența educației, a unor informații periodice și clare, a campaniilor susținute împotriva minciunilor propagate de antivacciniști, dar și din cauza sărăciei (pentru că vaccinurile opționale costă mult în farmacii), mulți copii riscă să se îmbolnăvească grav și unii chiar să moară, iar România riscă să se confrunte cu noi valuri de epidemii.
Semnale de alarmă
Iată ce ne-a trimis la redacție o mămică:
”Schema națională de vaccinuri (adică vaccinurile gratuite) e super săracă. Am plătit atâtea vaccinuri opționale până acum...
ROTAVIRUS: Rotarix (250 lei x 2 = 500 lei)
VARICELA: Varilrix (180 lei x 2 = 360 lei)
MENINGITE:
Nimenrix (200 lei)
Bexero (450 lei x 3 = 1350 lei)
HEPATITA A: Havrix Junior (70 lei x 2 = 140 lei)
GRIPA: Vaxigrip Tetra (50 lei x 2 = 100 lei)
Total, până la 2 ani: 500 lei + 360 lei + 200 lei + 1,350 lei + 140 lei + 100 lei = 2.650 lei
Asta e varianta ieftină, dacă medicul de familie acceptă să le administreze gratuit, dacă le găsești în farmacii să le cumperi. (...) În realitate, un părinte care vrea să își știe copilul vaccinat înainte de intrarea în colectivitate / înainte de 2 ani poate ajunge să scoată din buzunar până la această vârstă și 3.000 - 4.000 de lei pentru vaccinurile opționale. Sunt mulți bani. Unele sunt foarte scumpe și chiar nu cred că vreuna dintre bolile de mai sus e vreun moft. Meningita, de exemplu, dacă nu te lasă handicapat... te omoară”.
Și un alt comentariu care ne-a atras atenția:
”Este datoria medicilor de familie să informeze pacienții, dar și a statului să aibă campanii de informare a populației asupra importanței și existenței acestor vaccinuri! Mie de Bexero și Nimenrix mi s-a spus de la privat, deși am mers des cu copilul la medicul de familie. (...) Reamintesc, ROR este vaccin obligatoriu, dar uite că multe mame preferă în ultima perioadă să nu-și vaccineze copiii din dezinformare și atunci cresc cazurile de rujeolă în rândul copiilor, ceea ce-i pune la risc și pe copiii imunodeprimați, care poate nu au voie să se vaccineze”.
Alte comentarii și dezbateri pe acest subiect pot fi citite aici și aici.
Un articol foarte bine documentat despre schema națională și vaccinurile opționale pentru copii în 2021 a fost publicat pe site-ul ”Totul despre mame”, din care cităm următorul paragraf de real interes general:
”Conform OMS și Unicef, orice întrerupere a serviciilor de imunizare, chiar şi pentru perioade scurte de timp, poate expune comunitatea, şi, mai ales, copiii, unui risc imediat de răspândire a bolilor prevenibile prin vaccinare. Eventualele focare pot duce la apariţia unor boli asociate şi decese, sporind totodată presiunea asupra sistemelor medicale, şi aşa copleşite de răspunsul la epidemia de COVID-19”.
Pentru a lămuri o parte dintre neclaritățile des întâlnite în comentariile de pe Internet am apelat la ajutorul dr. Sandra Alexiu, medic de familie, preşedinte la Asociația Medicilor de Familie București – Ilfov, și membru al Grupului de Vaccinologie organizat în cadrul Departamentului Profesional-Științific al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), care a acceptat cu amabilitate să ne răspundă la întrebări:
Spot: Unde poate consulta o tânără mămică lista cu vaccinuri obligatorii sau opționale pe care trebuie/poate să le administreze copilului său? Există vreun site pentru informare publică?
În primul rând, nu există ”obligatoriu”, noi îi spunem Programul Național de Imunizare (PNI), care conține o schemă de imunizare pentru anumite vârste. În România sunt incluși cei de până la 14 ani inclusiv, și mai sunt câteva categorii speciale.
Nu pot să vă dau un link anume, dar sunt site-uri pentru pacienți sau grupuri care au aceste informații, de exemplu ”Totul despre mame” sau ”Coliția România sănătoasă”.
Acolo se pot vedea vaccinurile din schema națională, cărora popular li se spune ”obligatorii”, dar nu sunt obligatorii.
Pe lângă acestea, mai sunt și vaccinuri care nu sunt în PNI, dar părinții le pot face copiilor contra cost, și care se numesc opționale.
Pacientul primește o rețetă de vaccin și se duce și îl cumpără, iar medicul i-l face. Sau sunt anumite clinici care își comandă aceste vaccinuri, dar depinde de tipul de clinică, noi nu avem voie la cabinete să comandăm și să îl revindem (pentru că nu avem activitate comercială), așa că nu putem decât să dăm o rețetă ca pacientul să își caute vaccinul la farmacie. El face comanda și, cu respectarea lanțului de frig, vine cu vaccinul în cabinet și noi îl facem.
Spot: Pe rețelele sociale se discută despre diverse costuri pentru vaccinarea în cabinetul medicului de familie: 10, 20 chiar 50 de lei, dar și gratuit. Lămuriți-ne: Administrarea vaccinului în cadrul cabinetului medicului de familie este gratuită sau nu?
Nu este decontată de CNAS, prin urmare, medicul are dreptul să își pună tarife pentru administrare, dar sunt medici care îl asociază cu alte vaccinuri din schemă în momentul respectiv și atunci nu mai taxează. Este libertatea fiecărui cabinet să își organizeze această activitate.
Statul decontează manevra de vaccinare pentru vaccinurile din PNI, prin urmare, dacă copilul vine la mine la 2 luni ca să îi fac vaccinurile, normal că nu îl taxez, iar dacă mama vrea să îi facă tot atunci și un vaccin opțional (de ex Rotaviral) atunci îi dau rețetă, îl cumpără de la farmacie, și vine și cu acela, iar eu nu o taxez pentru asta, fiindcă este în ziua și în consultația pe care o decontează Casa oricum.
Spot: Rujeola ce statut are din punct de vedere al vaccinării? Sunt mămici care au înțeles că nu se mai face acest vaccin pentru că nu e epidemie declarată în acest moment.
Afirmația a fost scoasă din context.
Pentru Rujeolă există vaccin în PNI. El se face la 12 luni și la 5 ani. Sunt două doze.
Pentru perioada în care am fost în epidemie declarată de Rujeolă se făcea o doză suplimentară, la 9 luni, ca să protejeze copiii. Chiar dacă protecția nu era foarte înaltă (era în jur de 50-60%), îi proteja pe copii să nu facă totuși forme grave în cazul în care contactau boala. Dar aceea, era o doză suplimentară, pe lângă cele două care sunt în schemă.
Și, atunci, dacă sunt părinți acum care vin și spun că vor să îi facă copilului și vaccinul de 9 luni, eu îi spun ”Nu ți-l fac pentru că nu mai este epidemie”. De aceea, am spus că fraza a fost ruptă din context.
Spot: Iar pentru meningită?
Meningitele sunt produse de mai mulți germeni. Unele dintre cele mai rare sunt cele produse de Haemophilus și pentru asta avem vaccin inclus în PNI, dar cele mai frecvente meningite sunt produse de meningococ și sunt cele mai grave (formele invazive, care te omoară în 24 -48 de ore, despre care se relatează în presă etc.). Pentru acele meningite nu există vaccin în Programul Național, el este opțional, deci părinții îl pot cumpăra ca să îl facă copiilor lor.
E în funcție și de banii pe care îi au (unele sunt scumpe, altele sunt mai ieftine), apoi unele sunt cu o singură doză, iar altele cu mai multe doze, contează și vârsta la care îl faci, pentru că la vârste mici se fac mai multe doze, în schimb, dacă ai depășit o anumită vârstă, sunt mai puține doze. Dar riscul cel mai mare este la vârste foarte mici. E o întreagă discuție aici.
Spot: Revenind la lista de vaccinuri care pot fi administrate unui copil, spuneți-ne care e procedura. O mămică trebuie să țină minte că la 9 luni sau la 5 ani sau la 14 ani copilul trebuie să facă un anumit vaccin?
Procedura este foarte simplă. Totul începe chiar înainte de naștere.
Dacă sarcina este urmărită de medic, gravida primește un vaccin chiar în timpul sarcinii, dintr-un motiv foarte simplu: anticorpii sunt molecule foarte mari și nu se pot transfera prin lapte, ci numai prin placentă. Și dacă vrei să furnizezi copilului niște anticorpi, trebuie să vaccinezi mama.
Cum copilul nu poate fi vaccinat până la vârsta de 6 săptămâni decât cu anumite vaccinuri, pentru restul (de exemplu, pentru tuse convulsivă) trebuie să facă cel puțin 2 luni. Până atunci, copilul nu se poate apăra decât cu anticorpii transferați de la mamă.
Din acest motiv, gravidele luate în evidență la medicul de familie sunt vaccinate. Practic, atunci începe educația pentru vaccinare, în timpul sarcinii. De atunci începi tu, ca medic, să îi explici mamei ce și cum.
În momentul când se naște copilul, el primește un carnețel de vaccinare de la maternitate, unde sunt trecute toate: vârsta la care se fac, ce vaccinuri se fac etc. E un tabel care se completează ori de câte ori vine copilul la vaccin – pun pătrățelul de pe seringuță, ca să se știe ce a făcut, la ce dată expira vaccinul, ce serie are ș.a.m.d.
Acolo este o schemă pe care mama o primește ca să aibă informațiile pentru totdeauna, fiindcă acel carnețel rămâne la ea. Iar medicul de familie îi programează consultațiile și îi spune când să vină data viitoare.
Spot: Prin urmare, este esențială colaborarea părinți-medic de familie.
Da, cu condiția să urmezi această rută.
Pentru că, să fim serioși, în condițiile în care ai clinici private peste tot și tot felul de oameni care te vânează ca să îți ia banii pe toate părțile (unii părinți sunt agățați încă din maternitate și trimiși la nu știu ce clinică să facă nu știu ce) se mai rupe lanțul pe ici, pe colo.
Cel mai simplu este pentru medicii din rural, care au alt potențial de încredere și de comunicare pentru pacienții lor.
Spot: Un alt subiect despre care se discută în contradictoriu - Medicul de familie are un anumit plafon lunar pentru vaccinare?
Nu. Aici este o problemă pe care o avem cu DSP-urile și cu tipurile de contracte, care sunt unele de tip vechi, comunist. Legislația este extrem de veche, redundantă. Are niște neînțelegeri de pe vremea când toate astea se făceau pe bază de plafon.
Și atunci, DSP-urile nu pot plăti medicii când se depășește plafonul și sunt medici în diverse județe, inclusiv București (care a mers cel mai prost cu privire la vaccinare), care vaccinează, dar nu mai sunt facturați și nu au mai fost plătiți de nu știu când.
Spot: Cine ar putea rezolva asta, adică eventual ridica sau elimina plafoanele? Parlamentul, Guvernul? Poate discutăm cu decidenții și îi convingem.
Doamnă, noi încercăm de 15 ani să modificăm tipurile de contracte, cum îmi spuneți să discutăm cu decidenții?! Am făcut nu știu câte drafturi și grupuri de lucru! E horror ce ni se întâmplă.
Până să vină pandemia, DSP-urile erau încremenite într-o activitate care nu s-a schimbat de ani de zile. Ei bine, pandemia a venit și a schimbat lucrurile pe repede înainte, pentru că a trebuit. Și eu sper că toate astea vor lăsa urme pozitive.
Brusc, am început să primim la cabinete vaccinul cu mașina, deja relația cu DSP-ul s-a modificat, multe DSP-uri s-au digitalizat, lucrurile au început să curgă un pic mai ușor.
Eu sper că și pentru PNI se va vedea ceva concret. Există încă niște restanțe la plata unor facturi către medici (pentru că e un serviciu medical care este prestat și are o valoare, așa că e normal să fie plătit), dar sunt din ce în ce mai puține.
Spot: O ultimă întrebare, legată tot de o problemă semnalată de mămici în dezbaterile de pe Internet - În Spania sau Franța există liste mult mai lungi de vaccinuri în schema națională, adică gratuite. La noi, în România, când s-a actualizat această listă ultima oară?
Lista se actualizează permanent, ultima actualizare a fost chiar de curând, pentru că s-a trecut vaccinarea de la 6 ani la 5. Se discută în permanență. Există experți la nivel național, pe vremuri exista chiar un Comitet Național de Vaccinare, din care am făcut și eu parte, dar din cauza unor chestiuni legislative s-a desființat. (...)
Lucrurile s-au transferat, ca responsabilitate, către Institutul Național de Sănătate Publică, care folosește acești experți, dar el decide, după ce ne întâlnim, discutăm, pentru fiecare vaccin care se introduce în PNI, se discută din timp strategia.
Doar că România e o țară mai săracă decât altele și nu își poate permite o schemă de vaccinare foarte complexă. Și atunci suplinim cu vaccinuri opționale.