În timp ce românii se pregătesc să plătească impozite mai mari pe proprietăți din 2026, parlamentarii vor să elimine complet plata impozitului pe clădiri pentru Palatul Parlamentului, inclusiv pentru spațiile care sunt închiriate sau utilizate în scop economic.
Senatul a adoptat miercuri un proiect de lege care stabilește explicit că Palatul Parlamentului nu datorează impozit pe clădiri pentru spațiile utilizate potrivit destinației aprobate, chiar dacă acestea generează venituri. Inițiativa a fost votată cu 77 de voturi „pentru”, 36 „împotrivă” și 6 abțineri, potrivit Digi24.
Proiectul urmează să fie dezbătut de Camera Deputaților, care este for decizional.
Ce prevede proiectul de lege
Modificarea legislativă vizează completarea articolului 456 din Codul fiscal și introduce o scutire expresă de la plata impozitului pe clădiri pentru: „clădirea Palatului Parlamentului, pentru spațiile interioare și exterioare aflate în administrarea Camerei Deputaților și a Senatului, utilizate potrivit destinației aprobate de Biroul permanent al fiecărei Camere”.
Scutirea ar urma să se aplice începând cu luna următoare publicării legii în Monitorul Oficial.
Inițiativa este semnată de parlamentari din PNL, PSD și USR: Gabriel Andronache (PNL), Silvia-Claudia Mihalcea (PSD), Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) și Bogdan Rodeanu (USR). Și este dezbătută în regim de urgență.
De ce este necesară schimbarea legii, în viziunea inițiatorilor
În prezent, Codul fiscal prevede că imobilele aflate în proprietatea statului sunt scutite de impozit, cu o excepție importantă: încăperile utilizate pentru activități economice trebuie impozitate.
Or, scrie Fanatik, Palatul Parlamentului are mai multe astfel de spații:
- 10 săli care pot fi închiriate pentru evenimente, inclusiv Sala Unirii (peste 2.200 mp, cu chirii de aproximativ 5.000 de euro pe zi);
- restaurante și alte spații comerciale concesionate unor firme private.
Potrivit expunerii de motive, majorările fiscale anunțate de guvernul Bolojan – care prevăd o creștere și cu 70% a valorii impozabile a clădirilor și terenurilor – ar duce la obligații de plată „disproporționate”, pe care Parlamentul nu și le-ar putea permite.
„Autorităţile fiscale locale au calculat obligaţii de plată care depăşesc de până la zece ori valoarea redevenţelor obţinute din contractele de utilizare temporară a spaţiilor respective, ceea ce afectează echilibrul financiar al activităţilor extrabugetare ale Camerelor Parlamentului”, susțin inițiatorii.
Aceștia mai afirmă că scutirea totală ar asigura „un tratament fiscal unitar, proporțional și conform principiilor de drept”.
Cât ar pierde statul
Palatul Parlamentului este cea mai mare clădire administrativă din Europa și a doua din lume, după Pentagon. Evaluată la peste 2 miliarde de euro, clădirea ar putea aduce statului român cel puțin 15 milioane de euro anual dacă ar fi impozitată în regim obișnuit.
În prezent, veniturile din chirii nu ajung integral la bugetul de stat:
- Camera Deputaților păstrează 100% din încasări pentru „cheltuieli curente”;
- Senatul virează 50% din venituri la bugetul central.
Anual, aceste activități comerciale aduc Parlamentului peste o jumătate de milion de euro.
„Activități de interes public”, inclusiv petreceri private
Pentru a justifica scutirea totală, inițiatorii susțin că spațiile închiriate găzduiesc „activități de interes public” – conferințe, reuniuni, simpozioane.
Nu este menționat însă faptul că, în trecut, în Palatul Parlamentului au fost organizate și evenimente private, inclusiv petreceri de Revelion, în pofida restricțiilor anunțate oficial.
Contrastul cu restul contribuabililor
În timp ce Parlamentul își pregătește scutirea totală de impozit, cetățenii și firmele se pregătesc pentru creșteri semnificative ale taxelor locale.
Noul sistem de impozitare, preconizat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, ar putea aduce majorări de până la 70% ale impozitelor pe clădiri și terenuri, ca urmare a creșterii valorilor impozabile.
Impozitul va fi calculat pe baza valorii impozabile și a unei cote stabilite de autoritățile locale, cuprinsă între 0,1% și 0,3%, în funcție de localizare, vechime și tipul construcției.