Reuniunea șefilor de stat și de guvern de la Bruxelles va fi marcată de situația din Orientul Mijlociu și din Ucraina. Însă problemele privind migrația și bugetul vor juca și ele un rol.
„Reuniunea noastră are loc într-un moment de mare instabilitate și incertitudine la nivel mondial, exacerbată de evoluțiile actuale din Orientul Mijlociu”, scrie președintele Consiliului European, Charles Michel, în scrisoarea sa de invitație la reuniunea celor 27 de șefi de stat și de guvern ai Uniunii Europene, care are loc joi la Bruxelles.
Subiectul dominant al reuniunii va fi probabil situația din Israel și Fâșia Gaza. La scurt timp după atacul terorist comis de militanții islamiști Hamas asupra Israelului la 7 octombrie, președinți și șefi de guvern au declarat că țara are dreptul ”în conformitate cu dreptul internațional și cu dreptul umanitar internațional, să se apere împotriva unor astfel de atacuri violente și arbitrare”.
Hamas, considerată în special de statele vestice drept organizație teroristă, a fost aleasă cea mai puternică forță în parlamentul palestinian în 2006. Din 2007, aceasta conduce Fâșia Gaza fără niciun alt mandat democratic.
Niciun acord privind încetarea focului în Fâșia Gaza
Cu toate acestea, statele membre ale UE nu se pun de acord în ceea ce privește decizia de solicitare a unei "încetări a focului", respectiv o "încetare a focului umanitară", după cum a reieșit în urma reuniunii miniștrilor de Externe de la Luxemburg. Există țări, precum Spania, Irlanda și Slovenia, care susțin o astfel de cerere, formulată pentru prima dată de secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Alte țări, precum Germania, Republica Cehă și Austria, s-au opus. Ele se tem că o atare cerere ar putea fi interpretată ca o ingerință în dreptul statului israelian la autoapărare. Acum, liderii europeni trebuie să articuleze o poziție comună la nivelul UE.
O chestiune care ţine de formulare
O nouă variantă a termenului a fost adusă în discuție de ministrul german de externe Annalena Baerbock în timpul unei dezbateri în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Este nevoie de "ferestre umanitare", a spus ea. Baerbock a scris pe platforma X că ”acestea sunt necesare pentru ca ajutorul umanitar internațional să poată ajunge la populația civilă din Gaza”. În plus, au mai existat "pauze umanitare" în ultimele zile, a arătat ea.
Un compromis ar putea fi utilizarea termenului "pauză" la plural - așa cum s-a întâmplat deja în postarea Ministerului Federal de Externe, relatează agenția DPA. Acest lucru ar sublinia faptul că UE nu cere Israelului să oprească lupta împotriva Hamas.
În marja evenimentului, o sursă diplomatică europeană de rang înalt a declarat că se face apel la o "pauză" - spre deosebire de o încetare a focului - și că s-ar putea ajunge la o poziție comună. Un al doilea diplomat UE de rang înalt a subliniat că fiecare cuvânt contează și că principala problemă este obținerea accesului umanitar pentru a ajuta persoanele aflate în nevoie.
Punctul important pe agendă: sprijinul acordat Ucrainei
Suplimentarea ajutorului pentru Ucraina va fi de asemenea un subiect important la summitul UE, la care președintele ucrainean Volodimir Zelenski va interveni printr-un un mesaj video înregistrat.
Potrivit lui Charles Michel, principalele subiecte de discuție vor fi o abordare mai rapidă a ajutorului militar și problema modului în care activele rusești din Europa pot fi folosite pentru reconstrucția Ucrainei. În plus, președinții și liderii de guverne vor analiza ce asigurări financiare vor oferi Ucrainei pentru următorii ani.
Încă de marți, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că va face lobby pe lângă UE pentru a oferi Ucrainei până la sfârșitul anului un angajament financiar permanent pentru următorii ani.
Problema bugetului
În vară, Comisia Europeană a propus o revizuire a așa-numitului cadru financiar multianual (CFM), care este în vigoare din 2021 și se încheie în 2027. În total, Comisia Europeană ar dori fonduri suplimentare de aproximativ 65 de miliarde de euro. Dintre acestea, 50 de miliarde de euro ar urma să ajungă în Ucraina pentru anii 2024-2027.
În perioada premergătoare întâlnirii, în cercurile guvernamentale de la Berlin s-a făcut auzită părerea că sprijinul acordat Ucrainei are prioritate maximă în cadrul negocierilor privind cadrul financiar multianual. La acest summit nu sunt așteptate însă decizii concrete, ci doar trasarea unei orientări politice.
Procesul de luare a deciziilor privind majorarea bugetului urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului. Cererile Comisiei Europene vin într-un moment în care multe state membre trebuie să urmărească modul în care își consolidează bugetele. De asemenea, unitatea statelor membre în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina pare să se clatine.
Recent, în timpul campaniei electorale, noul prim-ministru slovac Robert Fico a anunțat că țara sa nu mai dorește să ajute militar Ucraina. Iar Ungaria s-a remarcat prin blocarea fondurilor pentru Ucraina.
Migrația, o problemă fără sfârșit
Oficialii prezenți la summit nu vor putea ocoli nici problema migrației. Potrivit lui Charles Michel, se va trece la evaluarea măsurilor luate după precedentul summit de la Granada, unde a apărut o dispută aprigă pe această temă.
De asemenea, situația din Sahel, relațiile dintre Serbia și Kosovo, precum și situația din Caucazul de Sud vor face obiectul discuțiilor la summit.
Autor: Bernd Riegert