O frescă dezvăluită recent la inaugurarea unei săli din cadrul Comandamentului NATO de la Sibiu a stârnit un val de critici, inclusiv din partea istoricilor prezentați ca fiind consultanți ai proiectului.
Tabloul mural, care unește simbolic două mari momente din istoria Sibiului – bătălia de la Șelimbăr din 1599, cu Mihai Viteazul în frunte, și bătălia din Primul Război Mondial din 1916, în care armata română a fost înfrântă de trupele germane – a fost generat cu inteligența artificială, scrie Turnul Sfatului.
Între cele două scene apare statuia „Victoria înaripată”, reprezentată drept „Patria Victorioasă”, care își îndrumă simbolic eroii spre o Românie modernă.
Lucrarea combină reprezentări istorice, elemente de peisaj local și simboluri naționaliste, însă fără rigoare istorică sau valoare artistică, spun criticii.
Fresca, repudiată de istorici
Cosmin Roman, unul dintre istoricii prezentați drept consultanți ai proiectului, a precizat public că nu a văzut desenul sau schița înainte ca fresca să fie realizată efectiv și că a recomandat separarea celor două bătălii ilustrate.
În plus, a condamnat folosirea inteligenței artificiale, spunând că „un artist consacrat ar fi generat un rezultat mult mai bun”.
La rândul său, istoricul Adrian Alexe, și el consultant al proiectului, a declarat că nu a oferit vreo cercetare și că „nu am fost de acord cu așa ceva”, fiind ignorate observațiile sale. „Mi s-a spus că sunt detalii”, a explicat el, pe Facebook.
Radu Oltean: „Se întorc în mormânt strămoșii”
Ilustratorul și cercetătorul Radu Oltean, cunoscut pentru lucrările sale istorice riguroase, critică în termeni extrem de duri fresca, pe care o consideră „ceva cumplit de rușinos”.
El acuză o compoziție haotică, erori flagrante privind echipamentele militare, lipsa de documentare și o glorificare naționalistă lipsită de nuanțe. „Pare că oamenii lui Mihai Viteazul se bat cu soldații din Primul Război Mondial. Reconstituirea Sibiului e teribil de fantezistă. Echipamentele sunt ridicole.”, spune acesta, citat de Turnul Sfatului.
Oltean denunță superficialitatea executanților. „Pentru autorii leneși a fost doar un ciubuc. Nici o dorință de a face o lucrare de artă care să rămână. E o 'manea' generată AI, fără personalitate. Se întorc în mormânt strămoșii.”, a spus Oltean.
El vede în acest tip de proiecte un simptom al „analfabetismului funcțional generalizat” și al unei culturi care renunță la excelență. „E o degenerare gravă a culturii noastre. Chiar și elitele se mulțumesc cu rahat.”, a conchis dur cercetătorul.
Tablou plin de licențe istorice greșite
Istoricul sibian Răzvan Pop subliniază erorile grave din compoziție. „Sibiul din imagine nu are nici cea mai vagă asemănare cu Sibiul medieval real”, a spus Pop. Care punctează inclusiv faptul că Mihai Viteazul este reprezentat cu o cușmă în bătălie, în vreme ce acesta purta coifuri când se afla în luptă. Mai mult, scuturile din imagine sunt săsești.
El remarcă și absența altor bătălii importante din istoria orașului și concluzionează că imaginea a fost alterată de folosirea inteligenței artificiale: „Evident că în compoziție regăsim câteva nuanțe produse probabil și de nesiguranțele Inteligenței Artificiale.”
G.P.