Eliberarea, joi, a vedetei americane de baschet Brittney Griner în schimbul traficantului de arme rus Viktor Bout a readus la suprafaţă o întrebare mai veche: nu cumva schimburile de prizonieri fac mai mult rău decât bine? – scrie Reuters.
În plină celebrare a întoarcerii acasă a baschetbalistei Griner, unii critici, inclusiv membri ai Congresului şi ai forţelor federale de aplicare a legii, au susţinut că astfel de schimburi nu fac decât să încurajeze statele străine să vizeze cetăţeni americani pentru a avea o pârghie de influenţă asupra Statelor Unite.
Familiile celor reţinuţi în străinătate resping acest argument, spunând că nu există dovezi concrete care să susţină acest lucru şi că guvernul american ar trebui să se concentreze pe descurajarea şi pedepsirea guvernelor care reţin sau încarcerează pe nedrept cetăţeni americani.
Situaţia dificilă a deţinuţilor americani din străinătate a căpătat vizibilitate după arestarea lui Griner în februarie şi pe măsură ce familiile şi-au intensificat eforturile de a-şi face cazurile publice, ajungând la concluzia că anii de diplomaţie discretă nu au făcut mare lucru pentru a-i aduce înapoi pe cei dragi lor.
Detaliile eliberării lui Griner evidenţiază compromisurile dureroase cu care se confruntă administraţia Biden. După luni de negocieri - în urma cărora oficialii americani sperau că atât Brittney Griner, cât şi Paul Whelan, un fost puşcaş marin american acuzat de Moscova de spionaj, vor fi aduşi acasă -, Rusia a fost dispusă să o elibereze doar pe Griner.
Acest schimb a însemnat eliberarea din închisoare a lui Viktor Bout, cetăţean rus despre care autorităţile americane spun că este unul dintre cei mai importanţi traficanţi de arme din lume şi care a fost capturat după o operaţiune laborioasă, care s-a desfăşurat la nivel mondial (inclusiv cu implicarea autorităţilor române - n.r.).
"Ruşii şi alte regimuri care iau ostatici cetăţeni americani nu pot pretinde că se poate pune semnul egalităţii între Brittney Griner şi oameni precum Viktor Bout, aşa-numitul „Negustor al morţii", a declarat senatorul Bob Menendez, preşedintele democrat al Comisiei pentru relaţii externe din Senat. "Trebuie să încetăm să invităm regimurile dictatoriale şi ticăloase să folosească americanii de peste hotare ca monedă de schimb", a cerut el.
Tot mai mulți americani sunt deținuți pe nedrept în străinătate
Detenţia americanilor în străinătate nu este ceva nou. De la capturarea de către Uniunea Sovietică a pilotului U-2 Francis Gary Powers, în anii 1960, la criza ostaticilor din Iran din anii 1970 şi la încarcerarea de dată mai recentă a unor cetăţeni americani în Coreea de Nord, Iran şi China, administraţiile de la Washington s-au luptat cu întrebarea dacă şi când să negocieze.
Problema a devenit acută, unele guverne părând să folosească detenţia arbitrară ca tactică de negociere. Într-un astfel de caz, în 2016, Coreea de Nord l-a reţinut pe studentul american Otto Warmbier, în plină dispută pe care o avea cu comunitatea internaţională în legătură cu lansările sale de rachete. Warmbier a murit la doar câteva zile după întoarcerea sa în SUA.
În acelaşi timp, prietenii şi familiile deţinuţilor americani exercită o presiune publică asupra administraţiei. Arestarea în februarie a lui Brittney Griner la Moscova sub acuzaţia de posesie de cartuşe de ţigări care conţineau ulei de canabis a declanşat un val de susţinere din partea fanilor, celebrităţilor şi politicienilor care au cerut eliberarea ei şi au criticat administraţia Biden pentru că nu a făcut mai mult.
Multe dintre familii susţin că autorităţile americane ar trebui să fie dispuse să negocieze şi resping argumentul potrivit căruia schimburile de deţinuţi încurajează diverse ţări să pună mâna pe cetăţeni americani.
"Nu am cunoştinţă de nicio dovadă concretă că acest lucru va încuraja mai multe luări de ostatici", a declarat Harrison Li, fiul chinezo-americanului Kai Li, deţinut de China din 2016. "Şi cred că ceea ce este important de subliniat este ordinul executiv pe care l-a emis preşedintele Biden, care este foarte clar în ceea ce priveşte furnizarea de măsuri proactive şi punitive care pot fi aplicate acestor ţări", a spus Harrison Li.
Joe Biden a semnat în iulie un ordin executiv care autorizează agenţiile guvernamentale americane să impună sancţiuni financiare şi alte măsuri celor implicaţi în detenţia nejustificată a cetăţenilor americani, dar familiile susţin că nu au văzut o punere în aplicare fermă a ordinului.
Statele Unite nu oferă o cifră oficială cu privire la numărul de cetăţeni americani deţinuţi în străinătate, însă Fundaţia James W. Foley Legacy, numită aşa după numele unui jurnalist american răpit şi ucis în Siria, afirmă că peste 60 de cetăţeni americani sunt reţinuţi pe nedrept în aproximativ 18 ţări.
O pantă alunecoasă
Dincolo de întrebarea dacă schimburile de prizonieri încurajează de fapt detenţia cetăţenilor americani, administraţia se confruntă şi cu critici din partea forţelor de ordine, în rândul cărora unii pun la îndoială înţelepciunea de a face schimb cu un condamnat de profil înalt, aşa cum era Viktor Bout.
"Nu cred că se poate negocia cu teroriştii, este o pantă alunecoasă, nu se termină cu bine", a declarat Robert Zachariasiewicz, un fost agent al Administraţiei americane pentru Combaterea Drogurilor care făcut parte din echipa ce l-a arestat pe Bout.
"Am vorbit cu mulţi oameni din cadrul Departamentului de Justiţie, la toate nivelurile. Sunt frustraţi, sunt dezamăgiţi, sunt lipsiţi de drepturi", a dezvăluit el.
Administraţia recunoaşte dificultăţile.
"Negocierile pentru eliberarea deţinuţilor deţinuţi pe nedrept sunt adesea foarte dificile - este o realitate. În parte, din cauza preţului care trebuie plătit pentru a-i aduce pe americani acasă la cei dragi şi în parte, pentru că rezultatele imediate pot fi considerate nedrepte sau arbitrare", a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, după ce s-a anunţat că Griner a fost eliberată.
Aceste alegeri dificile însemnau că Washingtonul putea fie să îl lase pe Paul Whelan în continuare în custodia Rusiei - ceea ce s-a întâmplat - , fie să se întoarcă cu mâinile goale, şi fără Griner, şi fără Whelan, după luni de negocieri.
Familia lui Paul Whelan a numit situaţia "o catastrofă".
"Unde sunt toţi aceşti oameni cu celelalte soluţii pe care le au despre cum să-i aducem pe americani înapoi?", a întrebat Elizabeth Whelan, sora lui Paul Whelan. "Care este alternativa? Da, este groaznic să trimitem pe cineva ca Viktor Bout înapoi, cu siguranţă, dar asta înseamnă că îi aducem pe americani acasă", a spus ea.
Rusia a cerut în schimbul lui Paul Whelan eliberarea unui agent FSB deținut în Germania
Rusia a refuzat să îl elibereze pe Paul Whelan la pachet cu Brittney Griner punând condiţia ca un fost colonel din spionajul intern rus, aflat în prezent în custodia Germaniei, să fie de asemenea eliberat în cadrul schimbului de prizonieri, au declarat pentru CNN oficiali americani. Moscova nu s-a lăsat convinsă chiar dacă Washingtonul a oferit numele altor câtorva deţinuţi ruşi aflaţi în SUA pe care americanii erau dispuşi să îi dea la schimb.
SUA nu au putut da curs solicitării Moscovei pentru că fostul colonel FSB, Vadim Krasikov, execută o condamnare pe viaţă pentru crimă în Germania.
CNN relatase încă din luna august că ruşii au cerut ca Vadim Krasikov să fie eliberat împreună cu Viktor Bout, în schimbul lui Whelan şi Griner, iar poziţia Moscovei se pare că a rămas inflexibilă.
Oficialii americani au întrebat discret Berlinul dacă ar putea fi dispus să îl includă pe Krasikov în acest schimb, a declarat pentru CNN o sursă guvernamentală germană de rang înalt. Dar, în cele din urmă, SUA nu au reuşit să obţină eliberarea lui Krasikov. Guvernul german nu a fost dispus să ia în considerare includerea lui Krasikov - care a asasinat un cetăţean georgian în plină zi, într-un parc din Berlin, în 2019 - într-un potenţial schimb de deţinuţi, a declarat sursa germană.
Potrivit surselor CNN, SUA au făcut mai multe alte oferte ruşilor, pentru a-i determina să fie de acord să îl includă şi pe Whelan în schimbul de prizonieri. Printre numele vehiculate de SUA s-a numărat cel al lui Aleksandr Vinnik, un cetăţean rus extrădat în SUA în luna august pentru acuzaţii de spălare de bani, piraterie informatică şi extorcare de fonduri. De asemenea, SUA s-au oferit să-l dea la schimb pe Roman Seleznev, un hacker rus condamnat în prezent la 14 ani de închisoare în SUA.