Președintele Nicușor Dan a declarat marți că rețelele sociale reprezintă una dintre cele mai importante provocări pentru democrație, în condițiile în care pot fi mobilizate, cu costuri reduse, numeroase voci pentru a acoperi o opinie legitimă.
Șeful statului a atras atenția asupra dificultății de a păstra principiul „o persoană, o voce, un vot”, fără a limita libertatea de exprimare și de asociere.
Declarațiile au fost făcute la Forumul privind statul de drept „Rule of Law Forum”, unde președintele a vorbit și despre funcționarea instituțiilor, nevoia de dialog în societate și relația cetățenilor cu Uniunea Europeană.
„Democrația se confruntă cu o provocare, în opinia mea cea mai puternică, cea mai importantă în aceste zile, comunicarea pe rețele sociale. Nu vorbesc de conținut, vreau să vorbesc doar de cantitate. Cum facem ca principiul fundamental al democrației, o persoană, o voce, un vot, să fie păstrat, păstrând evident și libertatea de expresie și libertatea de asociere?”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a subliniat că, în prezent, costurile reduse ale mobilizării unor grupuri mari de voci pot face ca opiniile legitime să fie mai greu de auzit în spațiul public.
„A devenit extrem de ieftin să plătești 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă”, a declarat șeful statului, adăugând că acest fenomen trebuie analizat de cei preocupați de protejarea democrației și a statului de drept.
Statul de drept trebuie înțeles prin funcționarea instituțiilor
În discursul său, Nicușor Dan a susținut că noțiunea de „stat de drept” poate părea abstractă pentru cetățeni și a propus o abordare mai apropiată de experiențele lor cotidiene, prin raportare la funcționarea instituțiilor și la modul în care acestea răspund nevoilor societății.
„Mi se pare că această expresie, statul de drept, sună extrem de abstract în limba română. Nu e treaba mea să mă pronunț, dar poate că domnia legii este ceva mult mai accesibil”, a spus președintele.
Potrivit acestuia, respectarea statului de drept se reflectă în modul în care funcționează instituțiile, în nivelul de satisfacție al cetățenilor și în capacitatea sistemului de a preveni abuzurile și derapajele.
Nemulțumirile oamenilor pot indica situații în care una sau mai multe instituții nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile, a explicat șeful statului.
Protestul este legitim, dar este nevoie și de dialog
Nicușor Dan a afirmat că democrația presupune nu doar posibilitatea exprimării nemulțumirilor, inclusiv prin proteste, ci și disponibilitatea de a purta un dialog și de a ajunge la compromisuri.
„Și protestul, și strigătul sunt mijloace democratice legitime și ele trebuie să fie folosite, numai că este nevoie și de dialog”, a declarat președintele.
În opinia sa, o societate în care fiecare grup rămâne în propria bulă și își exprimă nemulțumirile fără a comunica cu ceilalți riscă să nu găsească soluțiile necesare pentru armonizarea regulilor și instituțiilor cu aspirațiile cetățenilor.
Șeful statului a subliniat că un stat de drept nu poate funcționa în absența unei aspirații comune către mecanisme care să reglementeze corect relațiile dintre instituții și să permită prevenirea derapajelor.
Întrebări despre apartenența României la UE
În discursul său, președintele a abordat și sentimentul de apartenență al cetățenilor la Uniunea Europeană, întrebându-se în ce măsură aceștia se consideră cu adevărat parte a comunității europene sau privesc Uniunea ca pe o construcție abstractă, raportându-se în principal la identitatea națională.
Nicușor Dan a arătat că această întrebare nu îi privește doar pe cetățeni, ci și instituțiile din România, care ar trebui să dezvolte un dialog mai amplu cu instituțiile omoloage din Europa și din alte state.
„Cred că asta e o întrebare nu numai pentru cetățeni, este o întrebare și pentru instituțiile din țara asta, care cred eu că ar trebui să se angajeze într-un dialog mai amplu cu corespondentele lor europene și internaționale”, a afirmat președintele.
