Încă dinaintea declanșării invaziei pe 24 februarie, Rusia a început să relocheze civili aflați pe teritoriul Ucrainei.
Pe 18 februarie, liderii separatiști din Donețk și Lugansk au anunțat evacuarea generală, invocând o „posibilă ofensivă a armatei ucrainene”. După mai mult de două luni de război, în jur de 1 milion de persoane au intrat în Rusia, atât din Donbas, cât și din alte regiuni ucrainene, în cazuri în care aceasta era singura opțiune oferită de forțele ruse.
Din declarațiile oficiale, până acum Moscova a alocat jumătate de miliard de ruble pentru refugiați, din fondul de rezervă al Federației Ruse. Însă a cerut și sprijinul cetățenilor.
Jurnaliștii de la publicația independentă Meduza au documentat mai multe situații în care „de la centru” s-a dat ordin în teritoriu să fie colectate „donații”, în special în regiunile unde refugiații au fost relocați.
Un astfel de caz a fost raportat în regiunea Novosibirsk. Aici, în a doua jumătate a lunii martie, angajații de la Universitatea Siberiană de Transport Feroviar au primit un email în care conducerea sindicală le recomanda să ofere „asistență voluntară” pentru angajații din Donețk și Lugansk care au fost nevoiți să plece.
Mesajul venea după ce peste 1.000 de persoane din aceste regiuni fuseseră trimise prin decret de la Moscova în orașul siberian și fuseseră cazate în sanatorii și tabere pentru copii.
Una dintre angajate a stat de vorbă cu Meduza sub protecția anonimatului. Ea le-a spus jurnaliștilor că a fost emis și un formular în care fiecare trebuia să spună suma pe care o donează din salariu, dar că nicăieri nu era precizat clar unde vor merge acești bani.
Femeia a precizat că ea consideră „acest război o crimă îngrozitoare” și că își dorește să îi ajute pe ucrainenii „relocați forțat”, dar nu trimițând bani fără să știe unde. Nu știe să fi donat mai nimeni și atunci au primit o nouă solicitare, pe un ton mai categoric, iar în cele din urmă apelurile la donații au fost oprite și cei care au refuzat nu au fost sancționați.
Ziua 72 de război în Ucraina - desfăşurarea evenimentelor
Și în Rostov, regiune aflată la granița cu Ucraina, pe unde au intrat toți cei care au venit în Rusia, au existat apeluri similare.
La compania Rostvertol, parte a companiei de stat Rostec, la jumătatea lunii aprilie au început să vină solicitările de donații.
„Șeful ne-a spus că trebuie să ne donăm salariul pe o zi pentru a ajuta refugiații”, a povestit o femeie, și ea sub protecția anonimatului.
„Am 30 de oameni în departament, toți au reacționat negativ, cu excepția unei colege mai în vârstă. Din câte știu eu, și în alte departamente angajații au refuzat categoric”, a mai spus femeia.
Nemulțumirea s-a văzut și în faptul că informații despre aceste cereri au fost răspândite pe canalele de Telegram, astfel că după apelurile la donații s-au oprit pentru o perioadă, să se liniștească opinia publică.
Au fost însă reluate de curând și angajata le-a spus jurnaliștilor că în urmă cu câteva zile conducerea a anunțat că cei care vor dona vor primi o zi liberă.
Și în regiunea Tiumen, unde de la începutul războiului au ajuns în jur de 300 de ucraineni, au fost ceruți bani.
O profesoară a povestit că la începutul lui martie au fost anunțați că le va fi scăzut din salariu venitul pe o zi, după care le-au fost date să completeze formulare de „donații voluntare”. Suma minimă acceptată era de 1.000 de ruble.
„Toată lumea a tăcut, doar eu și soțul meu ne-am revoltat. Amândoi lucrăm la aceeași școală, eu sunt în concediu de creștere a copilului. Pentru noi, e o sumă consistentă având în vedere salariile profesorilor și că eu și copiii trăim din salariul lui acum”, a spus femeia.
Soțul ei a încercat să negocieze cu conducerea școlii, spunând că e de acord să doneze 300 de ruble, dar i s-a răspuns că nu are voie mai puțin de 1.000.
Aceeași situație a fost raportată și în Orientul Îndepărtat, în regiunea Sahalin. Aici angajații guvernului regional au fost înștiințați că trebuie să își dea veniturile pe o zi, primind și un formular.
„Cer să îmi deduceți din salariul pe martie 2022 veniturile pe o zi și să le transferați Fondului Rostov pentru Sprijinul Cooperării și Dezvoltării Regionale, ca donație voluntară pentru programul de asistență pentru refugiați”, era cererea gata completată ce le-a fost înmânată angajaților.
Cei care au refuzat au fost amenințați că vor fi puși pe o listă neagră, potrivit Sakhalin.info.
În Volgorod, unde de la jumătatea lui februarie au fost aduși 1.500 de refugiați din Donbas, publicația locală Bloknot a stat de vorbă cu angajații de la spitalul regional, care au spus că și în unitatea medicală s-a făcut o astfel de colectă.
Situația ucrainenilor care au ajuns în Rusia după declanșarea războiului este neclară. Sunt și cetățeni care au mers acolo pentru că au considerat că e cea mai bună opțiune pentru ei sau pentru că era calea cea mai rapidă de a scăpa de amenințarea bombelor.
Însă există și multe informații de oameni duși cu forța. În a doua jumătate a lunii aprilie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat că 500.000 de ucraineni au fost deportați în Rusia, din care 5.000 sunt copii.
Autoritățile ucrainene spun că oamenii sunt ținuți în centre de filtrare, ce ar semâna cu lagăre, și apoi duși în diverse regiuni și obligați la munci umilitoare. Nu există însă până acum dovezi clare ale unor astfel de cazuri.