Un segment al unei rachete spaţiale chineze, lansată duminica trecută, a reintrat în mod controlat în atmosferă şi s-a dezintegrat deasupra Oceanului Indian, susține Agenţia Spaţială chineză, în timp ce oficiali americani reproşează Beijingului faptul că nu a împărtăşit informaţii despre această cădere posibil periculoasă, relatează AFP.
Agenţia a publicat pe contul oficial de WeChat coordonatele impactului – în Marea Sulu, la aproximativ 57 de kilometri în largul coastei de est a Insulei Palawan, în Filipine.
”Majoritatea dispozitivelor acesteia au fost distruse” în timpul coborârii rachetei, care a fost folosită duminica trecută la lansarea celui de-al doilea dintre cele trei module de care China are nevoie pentru a-şi completa noua Staţie Spaţie Tiangong.
Reintrarea în atmosferă a rachetei a fost anunţată cu câteva ore mai înainte de către armata americană.
”Comandamentul Forţei Spaţiale confirmă că racheta (de tip) Long March-5B a Republicii Populare Chineze a reintrat în atmosferă deasupra Oceanului Indian la 30 iulie”, la ora 16.45 GMT (19.45, ora României), a anunţat armata americană într-un mesaj postat pe Twitter.
Și Agenţia Spaţială din Malaysia a anunţat că a detectat fragmente ale rachetei pe cale să ardă şi care apoi au căzut în Marea Sulu, la nord-est de Insula Borneo.
”Fragmente ale rachetei au luat foc la intrarea în spaţiul aerian terestru, iar fragmente în flăcări au traversat spaţiul aerian malaysian şi au fost detectate în mai multe zone, în timp ce traversau spaţiul aerian al statului Sarawak”, a precizat agenția.
Racheta de tip Long March-5B nu a fost concepută pentru a-i fi controlată coborârea pe orbită, un lucru care a provocat critici, la fel ca la celelalte coborâri.
China ”nu a oferit informaţii precise despre traiectoria rachetei sale de tip Long March-5B”, a acuzat sâmbătă într-un mesaj postat pe Twitter directorul NASA, Bill Nelson.
”Toate naţiunile care desfăşoară activităţi spaţiale trebuie să respecte practici exemplare”, pentru că orice cădere de obiecte de talie ”prezintă riscuri importante să provoace pierderi de vieţi umane sau materiale”, a denunţat el, subliniind că împărtăşirea informaţiilor este ”esenţială” în vederea unei ”utilizări responsabile a spaţiului şi asigurării securităţii oamenilor aici, pe Terra”.
Intrarea în atmosferă degajă o căldură uriaşă şi antrenează fricţiuni, iar segmente pot arde şi se dezintegra, însă rachete mari, ca Long March-5B, pot să nu fie distuse complet.
Fragmentele unor astfel de rachete pot ajunge pe suprafaţa Pământului şi cauza pagube sau pot face victime, în pofida faptului că acest risc este slab, având în vedere că planeta este acoperită în proporţie de 70% de apă.
În 2020, fragmente ale altei Long March au căzut pe sate, în Coasta de Fildeş, şi au cauzat pagube, însă nu şi victime.
Gigantul asiatic investeşte miliarde de euro, de mai multe decenii, în programul său spaţial. Staţia Spaţială Tiangong este una dintre ”bijuteriile” acestui program.
China şi-a trimis primul astronaut în spaţiu în 2003 și a depus, la începutul lui 2019 un dispozitiv pe faţa ascunsă a Lunii, o premieră mondială.
În 2021, China a făcut un mic robot să aterizeze pe Marte şi preconizează să trimită oameni pe Lună la orizontul lui 2030.