LIVE Prima navă care sparge blocada din Ormuz. Rusia apără Iranul la ONU și acuză Occidentul de ipocrizie. Teheranul cere garanții de securitate

Criza din jurul Strâmtorii Ormuz rămâne punctul central al conflictului, cu efecte directe asupra economiei globale și negocierilor diplomatice.

Blocajul naval începe însă să fie testat în practică. O navă care a plecat din Golful Persic cu aproximativ 132.000 de metri cubi de GNL apare acum în largul Indiei și nu este clar cum a reușit să traverseze strâmtoarea.

Asta în condițiile în care blocajul traficului maritim continuă. Consiliul de Securitate al ONU nu a reușit să adopte vreo măsură, în ciuda presiunilor venite din partea mai multor state afectate de creșterea prețurilor la energie și de blocarea transporturilor.

Iranul condiționează orice detensionare de garanții ferme că nu va mai fi atacat, în timp ce Rusia îi susține poziția și respinge criticile occidentale.

În paralel, SUA aplică în continuare măsuri de blocadă, inclusiv oprirea unor petroliere suspectate că transportă țiței iranian.

Impactul se vede deja pe piețe: petrolul a depășit 109 dolari pe baril, pe fondul incertitudinii privind reluarea fluxurilor prin Ormuz. Traficul maritim rămâne mult sub nivelul de dinaintea războiului, iar unele nave evită complet zona.

În Gaza se discută despre un posibil acord privind demilitarizarea Hamas.

• Ce s-a întâmplat în ziua 59: Trump a analizat propunerea de pace a Teheranului. Putin va face tot ce e posibil pentru Iran. Blocada americanilor e ineficientă. Merz consideră că Statele Unite sunt „umilite”

spotmedia.ro vă ține la curent cu cele mai noi informaţii din Orientul Mijlociu. Azi e ziua 60:

• Prima navă care sparge blocada - O navă încărcată cu gaz natural lichefiat (GNL) a traversat Strâmtoarea Ormuz, pentru prima dată de la declanșarea conflictului, potrivit datelor firmei de monitorizare Kpler și Reuters. Este vorba despre tankerul Mubaraz, controlat de compania națională de petrol din Emiratele Arabe Unite, Adnoc. Nava a plecat din Golful Persic cu aproximativ 132.000 de metri cubi de GNL și apare acum în largul Indiei, având ca destinație China. Transportul este considerat neobișnuit în condițiile în care traficul de GNL prin Ormuz a scăzut aproape la zero în ultimele două luni. Nu este clar cum a reușit să traverseze strâmtoarea, în contextul în care atât Iranul, cât și SUA susțin că mențin blocada navală.

• Iranul spune că SUA nu mai pot „dicta” altor state - Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Iran a declarat că Statele Unite nu mai sunt în poziția de a impune decizii altor țări, în contextul analizării noii propuneri transmise de Teheran. Reza Talaei-Nik a afirmat că „Statele Unite nu mai sunt în poziția de a dicta politica altor națiuni independente”. El a adăugat că Washingtonul va trebui „să accepte că trebuie să renunțe la cerințele sale ilegale și iraționale”, potrivit televiziunii de stat iraniene.

• Israelul cere evacuarea urgentă a mai multor sate din Liban - Armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru locuitorii din peste zece sate din sudul Libanului, cerându-le să se deplaseze spre nord, pe fondul reluării loviturilor reciproce cu Hezbollah. Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee, a justificat măsura prin încălcarea armistițiului de către Hezbollah. „În lumina încălcării acordului de încetare a focului de către Hezbollah, armata este obligată să acționeze ferm împotriva sa”, a spus acesta. El a avertizat că „oricine se află în apropierea operativilor Hezbollah sau a echipamentelor militare își pune viața în pericol”.

• Iranul anunță arestări pentru spionaj cu echipamente Starlink - Poliția iraniană a anunțat arestarea mai multor persoane acuzate că ar fi transmis informații sensibile către servicii de informații străine folosind echipamente Starlink, potrivit Al Jazeera, care citează presa locală. Într-un caz din Teheran, autoritățile susțin că suspecții ar fi închiriat un apartament folosit ca bază pentru activități de spionaj, de unde ar fi transmis date și imagini către „rețele ostile din străinătate”, folosind internet prin satelit. Un alt suspect a fost reținut în apropiere de Shiraz, fiind acuzat că a trimis mesaje, fotografii și videoclipuri din „locații sensibile”. Informațiile nu au putut fi verificate independent.

• Fără soluție la ONU - Consiliul de Securitate al ONU nu a reușit să adopte vreo măsură după reuniunea dedicată crizei din Strâmtoarea Ormuz. Mai multe state au cerut dezescaladare și reluarea traficului, însă lipsa unui consens a blocat orice decizie. Mii de nave comerciale sunt în continuare afectate, iar aproximativ 20.000 de lucrători maritimi sunt blocați.

• Petrolul sare de 109 dolari - Prețul petrolului a depășit 109 dolari pe baril, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz și al incertitudinii privind reluarea transporturilor. Creșterea reflectă temerile piețelor că fluxurile energetice vor rămâne limitate, în condițiile în care ruta este esențială pentru exporturile globale. Traficul maritim este mult sub nivelul de dinaintea conflictului, iar riscurile din zonă determină multe nave să evite complet traversarea. Estimările marilor bănci indică o perioadă prelungită de volatilitate, cu prețuri ridicate dacă situația nu se deblochează.

• SUA opresc un petrolier, tensiunile cresc pe mare - Armata americană a oprit un petrolier sub pavilion iranian, în cadrul blocadei asupra porturilor iraniene. Distrugătorul USS Rafael Peralta a intervenit după ce nava ar fi încercat să ajungă într-un port din Iran. Incidentul vine după alte interceptări similare și riscă să amplifice tensiunile maritime, într-un moment în care traficul este deja perturbat.

• Un superiaht rusesc traversează Ormuz, în ciuda riscurilor - Un superiaht asociat unui miliardar rus sancționat a traversat Strâmtoarea Ormuz, în pofida blocadei și a riscurilor ridicate. Ambarcațiunea a plecat din Dubai și a ajuns în Oman, fiind una dintre puținele nave private care au trecut prin zonă în ultimele luni.

• Iranul cere garanții de securitate pentru stabilitate în Golf - Ambasadorul Iranului la ONU a declarat că stabilitatea în regiune depinde de garanții clare că nu vor mai avea loc atacuri împotriva Iranului. Diplomatul a susținut că securitatea nu poate fi restabilită fără încetarea „agresiunilor” și respectarea drepturilor suverane ale Teheranului. În același timp, a respins criticile privind restricțiile impuse navigației și a acuzat Statele Unite de acțiuni ilegale pe mare.

• Trump: redeschiderea Ormuz nu e suficientă pentru un acord - Președintele Donald Trump dă de înțeles că este puțin probabil să accepte propunerea Iranului de încetare a războiului, care prevede redeschiderea Strâmtorii Ormuz, dar amână discuțiile despre programul nuclear. Potrivit unor surse citate de CNN, administrația americană consideră că un astfel de acord ar elimina un instrument important de presiune asupra Teheranului, fără a rezolva problema îmbogățirii uraniului. „Nu ne ajută dacă doar redeschidem Ormuz fără să rezolvăm problema nucleară”, a transmis Trump, potrivit acelorași surse.

• Rusia apără Iranul și atacă Occidentul la ONU - Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia, a susținut că Iranul are dreptul să limiteze navigația în apele sale teritoriale dacă este atacat și a acuzat statele occidentale de ipocrizie. Diplomatul a respins ideea că Teheranul este responsabil pentru criza din Ormuz și a comparat acțiunile Occidentului cu cele ale piraților. „În timp de război, un stat costier care este atacat poate limita navigația în apele sale teritoriale din motive de securitate”, a declarat Nebenzia. El a adăugat că „statele occidentale încearcă să-și ascundă acțiunile ilegale sub pretextul măsurilor coercitive”, susținând că acestea reprezintă „o frunză de smochin”. Rusia și China au blocat anterior o rezoluție privind libertatea de navigație.

• Bilanțul victimelor rămâne ridicat în regiune - Datele centralizate de Al Jazeera indică un bilanț ridicat al victimelor în mai multe țări. În Iran sunt raportate peste 3.300 de morți și zeci de mii de răniți, iar în Liban peste 2.500 de persoane și-au pierdut viața. Victime sunt înregistrate și în Israel, Irak și în state din Golf. Cifrele sunt în continuă actualizare, iar verificarea independentă este dificilă în unele zone afectate de conflict.

• Iranul revizuiește bilanțul atacului asupra școlii din Minab - Autoritățile iraniene au revizuit bilanțul atacului asupra unei școli din Minab la 155 de morți, dintre care majoritatea copii. Noul bilanț este mai mic decât cel anunțat anterior. Atacul a avut loc în prima zi a ofensivei și rămâne unul dintre cele mai grave episoade ale conflictului. Responsabilitatea este disputată, iar circumstanțele exacte nu au fost confirmate independent.

• Rubio: „Semne promițătoare” privind demilitarizarea Hamas - Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că există progrese în direcția unui acord privind demilitarizarea Hamas. El a spus că discuțiile continuă cu implicarea unor parteneri regionali și că următoarele zile ar putea fi decisive. „Au existat unele semne promițătoare în weekend că ne apropiem de un acord privind demilitarizarea lor”, a spus Rubio. Oficialul american a subliniat că orice acord depinde de dezarmarea grupării. „Întregul proiect funcționează doar dacă Hamas este demilitarizat”, a adăugat el.

• Armata israeliană avertizează trupele după acuzații de abuzuri - Șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a avertizat trupele în legătură cu jafurile și distrugerile de bunuri civile, după apariția unor imagini și mărturii din sudul Libanului. Potrivit presei israeliene, soldați ar fi filmat distrugeri în locuințe și ar fi postat imaginile pe rețelele sociale. „Fenomenul jafurilor, dacă există, este rușinos și riscă să păteze imaginea armatei”, le-a transmis Zamir militarilor. Armata a anunțat că verifică acuzațiile și că, dacă se confirmă, pot fi aplicate sancțiuni disciplinare sau penale.

• Irak: Ali al-Zaidi, desemnat premier într-un moment sensibil - Președintele Irakului, Nizar Amedi, l-a desemnat pe Ali al-Zaidi în funcția de prim-ministru, după retragerea candidaturii lui Nouri al-Maliki, pe fondul presiunilor externe. Ali al-Zaidi, om de afaceri și bancher, este considerat o figură de compromis și nu a mai ocupat până acum funcții guvernamentale. Decizia vine într-un context tensionat, în care Irakul încearcă să mențină echilibrul între influența Statelor Unite și cea a Iranului. Noul premier desemnat are la dispoziție 30 de zile pentru a forma guvernul și a obține votul Parlamentului.