Jurnalul unui soldat rus care a luptat în Ucraina: Ne-au transformat în niște bestii. Refuz să iau parte la nebunia asta

Jurnalul unui soldat rus care a luptat în Ucraina: Ne-au transformat în niște bestii. Refuz să iau parte la nebunia asta

Un fost parașutist rus explică în jurnalul pe care l-a scris în timp ce lua parte la invadarea Ucrainei că nu vede „nicio dreptate” în acest război.

Pavel Filatiev și-a intitulat memoriile "ZOV", după simbolul Z folosit de trupele ruse. Jurnalul său reprezintă cea mai detaliată mărturie a unui soldat rus care a luat parte la invadarea Ucrainei, scrie The Guardian.

Filatiev a publicat notițele pe cea mai mare rețea de socializare din Rusia, Vkontakte. În primele fragmente ale relatării sale, el povestește cum au răscolit trupele ruse portul din Herson, la câteva ore după ce au pătruns în orașul ucrainean.

„1 martie 2022. O jumătate de oră mai târziu, am ajuns în portul din Herson. Era întuneric. Trupele care se aflau în fața noastră ocupaseră deja portul. Soldații căutau un loc în care să doarmă și să se spele. Locul includea un punct de control, un birou și o clădire care semăna cu un spațiu de dormit, cu depozite, vestiare și dușuri.

Navele erau la chei. Divizia de mortiere a preluat un birou larg și dușurile. Celelalte divizii, precum Regimentul Gărzilor de Asalt Aerian și trupele Spețnaz din Stavropol, au început să intre în port. Am decis să explorez zona.

Ați văzut vreodată semnele lăsate de barbari după jefuirea Romei? E cel mai bun mod de a descrie ceea ce se întâmpla în jurul meu. Toți păreau extenuați și sălbatici și am început să scotocim clădirile în căutare de hrană, apă, un duș și un loc pentru dormit; unii au început să ia computere și orice lucruri de valoare pe care le găseau. Nici eu n-am făcut excepție: am găsit o pălărie într-un camion distrus și am luat-o. Cagula mea era prea rece. Am devenit dezgustat de toate jafurile, în ciuda stării mele sălbatice", a scris fostul luptător de elită.

Amintiri dintr-o viață normală într-o lume nouă, plină de sălbatici

Filatiev își critică apoi comandanții pentru nepăsarea cu care au tratat trupele. El menționează că soldații ruși au ajuns să se comporte ca niște sălbatici din cauza condițiilor precare.

„Într-un birou cu televizoare, câțiva urmăreau știrile; au găsit o sticlă de șampanie acolo. Ieșind din clădire, am văzut un comandant de batalion și l-am salutat, așa cum prevede regulamentul militar. M-a salutat, mi-a strâns mâna și mi-a dat o țigară, Marlboro roșu. În timp ce fumam, l-am întrebat cum merge treaba. A zis că totul e în regulă. Cu gândurile astea în minte și sperând în adâncul sufletului că totul se va sfârși curând, m-am întors la birourile ocupate de divizia de mortiere ca să dorm puțin.

Înăuntru era un băruleț cu o bucătărie și frigider. Am mâncat ca sălbaticii tot ce era acolo: cereale, terci, gem, miere, cafea. Nu ne-a păsat de nimic, fusesem deja împinși la limită. Mulți petrecuseră o lună pe front fără niciun dram de confort, fără duș sau mâncare normală.

În ce stare dementă poți să aduci oamenii dacă nu te gândești că au nevoie să doarmă, să mănânce și să se spele. Tot ce era în jur ne dădea un sentiment rău: ca niște nenorociți, încercam doar să supraviețuim", a povestit el.

„Toată lumea se grăbea, căutând un loc ca să doarmă, iar oamenii se certau pentru un loc la coada la duș. Am fost dezgustat de toate astea când mi-am dat seama că am luat parte la tot. Comandanților nu părea să le pese de oamenii lor care dăduseră tot pentru a le duce la îndeplinire planurile care nu erau atât de clare. Au transformat oamenii în niște adevărate bestii, în sălbatici, ignorând faptul că ei aveau nevoie de somn, hrană și să facă un duș", a continuat Filatiev.

„Deși eram plin de nervi, am decis să stau liniștit la coadă la duș. Eram încrezător că vom păstra ceva timp Hersonul și voi mai avea o șansă să fac un duș.

Se apropia miezul nopții. Pentru prima dată după o săptămână, mi-am scos vesta antiglonț și bluzele termo, mi-am pus lucrurile și armele pe masa lungă de doi metri și m-am întins. Eram tare fericit, tot corpul meu avea nevoie disperată de somn.

Biroul era drăguț. Întins pe spate pe masa aia, cu capul acoperit cu o uniformă, mi-am amintit de munca mea din trecut într-un birou asemănător. Eram o persoană diferită atunci și simțeam că se întâmplase într-o altă viață.

Acum stau ca un sălbatic pe masa biroului cu toate lucrurile alandala în jur, de parcă aș dormi într-un hotel de cinci stele, dacă poți să ignori tirurile răzlețe de armă de afară", a mai scris el.

„Refuz să iau parte la nebunia asta"

În al doilea fragment din jurnalul său publicat de cotidianul britanic, Filatiev își exprimă furia față de invazia Rusiei în Ucraina. El consideră că războiul este o mare greșeală, pe care rușii trebuie să o îndrepte.

Am luptat în Ucraina și, dacă n-ai dreptul să spui 'Nu războiului', atunci de ce altcineva are dreptul să înceapă războiul? Nu pot să aduc acasă armata noastră, dar pot să-mi împărtășesc experiența și gândurile despre participarea la acest război și să-mi încurajez concetățenii să aibă grijă de țară, care are atât de multe probleme de rezolvat. E un cerc vicios, cumva, toți suntem de vină, dar trebuie să tragem concluziile corecte și să ne îndreptăm greșelile", a scris el.

„Unde este grandoarea sufletului rusesc? Unde au dispărut noblețea și spiritualitatea noastră? Înaintașii noștri și-au vărsat sângele pentru libertate. Poate că nu se va schimba nimic, dar eu refuz să iau parte la nebunia asta", a continuat Filatiev.

Din punct de vedere etic, ar fi fost mai ușor dacă Ucraina ne ataca, dar adevărul este că noi am invadat Ucraina, iar ucrainenii nu ne-au invitat", a conchis el.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇