NATO a decis, marţi, să prelungească cu încă un an mandatul secretarului general Jens Stoltenberg, preferând să rămână cu un lider experimentat în loc să încerce să convină asupra unui succesor, în condiţiile în care războiul face ravagii la uşa Alianţei.
Jens Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, este liderul alianţei transatlantice din 2014, iar mandatul său fusese deja prelungit de două ori anterior – o dată cu un mandat plin de încă patru ani, apoi pentru încă un an, din cauza izbucnirii războiului din Ucraina. Actualul mandat îi expira la sfârşitul lunii septembrie.
Într-un tweet, Stoltenberg a declarat că este onorat de decizia de prelungire a mandatului său până la 1 octombrie 2024. „Legătura transatlantică dintre Europa şi America de Nord a asigurat libertatea şi securitatea noastră timp de aproape 75 de ani, iar într-o lume mai periculoasă, alianţa noastră este mai importantă ca niciodată", a spus el.
Decizia înseamnă continuitate la vârful NATO, în condiţiile în care se confruntă cu provocarea de a sprijini Ucraina în respingerea invaziei Moscovei, evitând în acelaşi timp un conflict direct între NATO şi forţele ruseşti.
Stoltenberg, în vârstă de 64 de ani, este considerat în întreaga alianţă un lider constant şi care are răbdarea de a găsi consensul.
Următoarele sale sarcini includ supravegherea unei transformări a forţelor NATO pentru a se reorienta către apărarea împotriva oricărui atac rusesc, după decenii în care alianţa s-a concentrat pe misiuni în afara graniţelor sale, cum ar fi în Afganistan şi în Balcani.
De asemenea, el va trebui să gestioneze diferenţele de optică privind gradul de implicare a NATO în Asia, Statele Unite făcând presiuni pentru un rol mai mare în contracararea Chinei, în timp ce alţii, precum Franţa, insistă că NATO trebuie să îşi menţină concentrarea asupra zonei nord-atlantice.
Diplomaţii şi analiştii îi acordă lui Stoltenberg credite mari pentru că a menţinut NATO unit în privinţa Ucrainei, reuşind să găsească un echilibru între cei care cer sprijin maxim pentru Kiev şi alţii care îndeamnă la mai multă prudenţă de teama declanşării unui conflict global.
„Statele membre ale NATO au decis, în mod destul de logic, că cel mai bun secretar general aflat în prezent pe piaţă este cel pe care îl au deja. Experienţa contează, mai ales într-unul dintre cele mai dificile momente din istoria NATO", a declarat Jamie Shea, un fost oficial NATO cu rang înalt, în prezent analist la think tank-ul Chatham House.
Printre primii care l-au felicitat pe Stoltenberg a fost preşedintele Klaus Iohannis, al cărui nume a circulat pe bursa zvonurilor pentru a prelua funcția.
„Felicitări lui Jens Stoltenberg pentru prelungirea mandatului său de succes la cârma NATO. Aştept cu nerăbdare să continuăm să lucrăm împreună pentru consolidarea în continuare a Alianţei şi pentru rezultatele Summitului de la Vilnius", a scris Iohannis, marţi, pe Twitter.
Atribuțiile șefului NATO
Secretarul general al NATO este şeful civil al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Titularul funcţiei este un diplomat internaţional responsabil de coordonarea activităţii alianţei, de conducerea personalului internaţional al NATO, de prezidarea reuniunilor Consiliului Nord-Atlantic şi a celor mai importante comitete ale alianţei, cu excepţia notabilă a Comitetului militar al NATO.
Secretarul general nu are un rol de comandă militară. Deciziile politice, militare şi strategice revin în cele din urmă statelor membre, însă împreună cu preşedintele Comitetului militar al NATO şi cu comandantul suprem aliat, titularul funcţiei este unul dintre cei mai importanţi oficiali ai NATO.
Jens Stoltenberg a preluat funcţia la 1 octombrie 2014. Apoi misiunea lui Stoltenberg în calitate de secretar general a fost prelungită pentru încă un mandat de patru ani, ceea ce înseamnă că el urma să conducă NATO până la 30 septembrie 2022.
Cu toate acestea, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022, mandatul său a fost prelungit cu încă un an, până la 30 septembrie 2023. Acum, fostul premier norvegian primeşte un nou mandat de un an la şefia NATO, deşi mărturisise în repetate rânduri că ar dori să se retragă. Decizia va fi consfinţită la summitul de la Vilnius din 11-13 iulie de şefii de stat şi de guvern din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice.