Premierul Italiei, Mario Draghi, şi-a prezentat demisia, joi dimineaţă, în Camera Deputaţilor, unde era programat un vot de încredere pentru guvernul său, dar a cerut suspendarea şedinţei.
Draghi urma să țină în această dimineață un discurs înaintea celui de-al doilea vot de încredere, în Camera Deputaților, după ce l-a obținut pe cel din Senat. Însă a cerut suspendarea lucrărilor pentru a merge la președinte „să-și prezinte intențiile”.
Astfel, el s-a îndreptat spre Palatul Quirinale și i-a înmânat demisia sa președintelui Sergio Mattarella, acesta din urmă anunțând că a luat act și i-a cerut guvernului lui Draghi să rămână în funcție.
La Repubblica scrie că Draghi l-a asigurat că va menține interimatul până la alegerile parlamentare anticipate şi până la formarea viitorului Cabinet.
La câteva ore distanță, președintele italian a dizolvat parlamentul, dând undă verde alegerilor anticipate.
"Nu sunt perspective pentru o nouă majoritate. Situaţia este gravă şi îmi doresc contribuţia tuturor pentru Italia. Dizolvarea Parlamentului era ultima opţiune, acum vom avea alegeri în cel mult 70 de zile. Perioada pe care o traversăm nu ne permite să avem vreo pauză", a declarat preşedintele Sergio Mattarella, conform publicaţiilor Corriere della Sera şi La Repubblica citate de Mediafax.
Potrivit unor surse de la Palatul Quirinale citate de cotidianul Il Sole 24 Ore, preşedintele ar putea decide organizarea scrutinului parlamentar anticipat pe 25 septembrie.
Ce a declanșat criza politică în Italia
Demisia survine după ce Mişcarea Cinci Stele (M5S), aliații cheie ai coaliției sale, au boicotat un vot de încredere în Parlament pe tema unor măsuri sociale, aminteşte AP.
La insistenţele preşedintelui Sergio Mattarella, Mario Draghi a revenit în Parlament pentru a cere un vot de încredere, însă doar asupra unei rezoluții care să asigure continuitatea guvernului, refuzând remanierea.
Astfel, tehnocratul obţinuse miercuri seara votul de încredere în Senat, dar fără susţinerea Mişcării Cinci Stele, a formaţiunii de extremă-dreapta Liga, condusă de Matteo Salvini, şi a partidului Forza Italia (centru-dreapta), condus de fostul prim-ministru Silvio Berlusconi.
Crize peste crize în Europa
Din acest moment putem spune că urmează o nouă perioadă de incertitudine pentru Italia și Europa, într-un moment critic, marcat de criza energiei, secetă, incendii, inflaţie galopantă și războiul declanșat de Rusia.
Și Italia nu e decât cea mai recentă țară care intră în criză. În Marea Britanie, Boris Johnson a fost forțat să demisioneze și acum lupta pentru putere între conservatori a rămas să fie tranșată între fostul ministru britanic al Finanţelor Rishi Sunak şi ministrul actual de Externe Liz Truss. Numele viitorului premier şi lider al Partidului Conservator este aşteptat la 5 septembrie, până atunci interimatul fiind asigurat de Boris Johnson.
Și în Franța, chiar dacă a fost reales, Emmanuel Macron n-a reușit să obțină o majoritate clară, prin care să controleze Legislativul și să-și impună programul prezidențial, premierul Elisabeth Borne fiind puternic contestată.
Și în Germania, unde se anunță o iarnă greu de suportat, nemții încep să-l conteste tot mai mult pe Olaf Scholz. În plus, partidul său nu este ferit de scandaluri. Chiar recent a fost dezvăluit că la o petrecere organizată de politicieni mai multor femei li s-a pus „drogul violului” în băutură.
Dacă pe o graniță avem război, pe alta avem criză politică. Bulgaria se pregătește, cel mai probabil, de anticipate la toamnă după ce partidul reformator al premierului în exerciţiu Kiril Petkov, îndepărtat de la putere în iunie printr-o moţiune de cenzură, nu a reuşit să formeze un nou guvern.
Și în România, chiar dacă lucrurile par calme acum, să nu uităm că în 2023 ar trebui făcută rocada și funcția de premier să revină PSD.
Cum se vor potența reciproc toate aceste crize și ce efecte vom ajunge noi să resimțim rămâne să vedem.