Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că va desecretiza lista proiectelor incluse în programul european SAFE, în valoare de 11,68 miliarde de euro, și a explicat de ce industria națională de apărare, deși are sute de milioane de dolari în conturi, a fost incapabilă să onoreze comenzi majore. Oficialul vorbește despre un ultim moment de salvare pentru fabricile de armament ale statului și despre o reformă forțată, legată direct de transferul de tehnologie.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, că România are incluse în programul european de înzestrare militară SAFE 21 de proiecte, cu o valoare totală de 11,68 miliarde de euro, reprezentând „bucata principală” a planului de modernizare a Armatei Române.
Potrivit ministrului, aceste proiecte sunt, în realitate, transferate din Planul național de înzestrare și reprezintă „ultimul tren” pentru salvarea industriei naționale de armament.
Miruță a anunțat că a solocitat declasificarea completă a proiectelor, inclusiv a detaliilor privind tipurile de armament și sursele de achiziție.
„Eu am solicitat să fie declasificate și cred că se va întâmpla săptămâna viitoare. Adică lista de proiecte, toate detaliile, inclusiv de unde cumpărăm armament”, a declarat ministrul, subliniind că finanțarea SAFE nu poate fi folosită pentru proiecte noi care nu au fost deja notificate Comisiei Europene.
Printre cele 21 de proiecte se află programe esențiale pentru modernizarea Armatei Române: o nouă mașină de luptă a infanteriei de ultimă generație, arme de asalt moderne pentru militari, componente pentru drone, apărare antiaeriană, muniție adaptată echipamentelor moderne, dar și o componentă navală, care vizează construirea de nave de patrulare în România.
Miruță a explicat că fiecare proiect a fost analizat minuțios pentru a stabili ce poate fi produs local, ce trebuie cumpărat din afara țării și ce poate fi realizat în colaborare cu parteneri externi.
Problema majoră, susține ministrul Apărării, este starea industriei de stat din domeniu. „În fabricile noastre cresc copaci la propriu”, a afirmat Miruță, acuzând lipsa de investiții, managementul defectuos și blocajele administrative care au paralizat capacitatea de producție. Deși multe dintre companiile de stat din industria de apărare au în conturi „sute de milioane de dolari”, acestea nu au reușit să angajeze comenzi noi ani la rând.
Explicația, potrivit ministrului, ține de un absurd legislativ: companiile susțineau că nu pot lansa comenzi pentru că legea nu le permitea să includă componenta de TVA. „E o nebunie. Societățile astea ale statului român au bani în conturi, fizic, și nu au capacitate să angreneze comenzi noi”, a spus Miruță.
Acesta a precizat că a corectat situația printr-o Hotărâre de Guvern și prin modificări legislative care permit utilizarea fondurilor existente.
În paralel, ministrul a declanșat o reformă dură a conducerii companiilor de stat din subordinea Romarm. „Am dat afară 21 de administratori speciali, am lansat selecții pentru 26 de companii, am modificat legea și am făcut transfer de capital social”, a declarat Miruță, adăugând că „multe dintre aceste societăți sunt praf”.
Strategia Ministerului Apărării este de a lega comenzile finanțate prin SAFE de transferul real de tehnologie. Statul român va folosi puterea contractelor pentru a forța partenerii privați să aducă tehnologie în România, să construiască hale noi și să formeze angajați locali.
„Vrei să iei miliardele astea? Transferă-ți tehnologia. Taie copacul de acolo, îți fac o hală nouă, vii cu tehnologia pe care noi nu o avem”, a explicat ministrul.
În acest fel, spune Miruță, know-how-ul va rămâne în industria românească, iar angajații vor putea învăța să opereze echipamente moderne.
Oficialul avertizează însă că acest mecanism este ultima șansă. Dacă, după transferul de tehnologie și investițiile făcute, companiile de stat nu vor fi capabile să deruleze contracte și să producă eficient, „nu mai e nicio speranță”.
În joc nu este doar absorbția fondurilor europene, ci însăși capacitatea României de a avea o industrie de apărare funcțională, într-un context regional tot mai instabil.