Reducerea taxelor locale majorate la începutul anului nu ține de o simplă corecție tehnică, ci de o decizie politică ce trebuie asumată la nivelul coaliției de guvernare, avertizează consilierul premierului Ilie Bolojan, economistul Ionuț Dumitru. Declarațiile au fost făcute în contextul solicitărilor venite din partea UDMR de a permite autorităților locale să revină asupra majorărilor de taxe.
Întrebat, la Digi24, ce s-ar întâmpla dacă Guvernul ar decide acum o reducere a taxelor locale, Dumitru a subliniat că toate partidele aflate la guvernare și-au asumat aceste creșteri.
„Nu știu ce s-ar întâmpla, trebuie văzut, dar trebuie spus că aceste creșteri de taxe locale au fost votate de toate partidele din coaliție, pentru că a fost și un vot în Parlament, dacă ne aducem aminte. Sigur că până la urmă e o decizie politică ce se va întâmpla și probabil că va fi o decizie luată la nivelul coaliției”, a afirmat consilierul premierului.
De ce au crescut taxele: ani de amânări și angajamente din PNRR
Ionuț Dumitru explică faptul că majorările abrupte din acest an vin după o perioadă îndelungată în care impozitele locale, în special cele pe proprietate, au fost menținute la un nivel scăzut, în pofida angajamentelor asumate de România prin PNRR.
„Toți membrii coaliției au votat aceste creșteri când a fost asumat această creștere de taxe locale, pentru că noi venim după o perioadă în care taxele locale, impozitele pe proprietate în special, au crescut destul de puțin în anii anteriori, deși România avea niște angajamente să le crească semnificativ, conform a angajamentelor asumate în PNRR în special și nu s-a întâmplat lucrul acesta”, a explicat Dumitru.
El a amintit că decizii similare au fost amânate în 2023 și 2024, ceea ce face ca ajustările actuale să fie resimțite mult mai dur.
Primăriile, între lipsa de resurse și dependența de stat
Consilierul premierului atrage atenția că o reducere a taxelor locale ar putea pune presiune pe funcționarea administrațiilor locale, mai ales a celor mici și mijlocii, care depind masiv de banii de la bugetul de stat.
„Să nu uităm însă că autoritățile locale din România, așa cum arată cifrele, au o dependență foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Adică ele nu au independență financiară prea mare, dimpotrivă, chiar sunt foarte vulnerabile. Cumva, nu au resurse locale prea semnificative, nici măcar să-și acopere cheltuielile curente”, a declarat Dumitru.
Deficitul și datoria publică: „presiunea se menține”
Economistul a explicat că situația finanțelor publice este mai complicată decât pare, chiar dacă deficitul bugetar a fost redus anul trecut.
„Situația e mai complicată decât pare, pentru că discutăm chiar de în jur de 30% din ceea ce cheltuim, finanțat din taxele și impozitele pe care le încasăm. (…) Probabil în jur de 25% din ceea ce cheltuim e finanțat din împrumuturi”, a spus Dumitru.
El a avertizat că presiunea asupra datoriei publice va continua și în anii următori, chiar și în condițiile unei reduceri treptate a deficitului.
„Am reușit anul trecut să reducem deficitul bugetar la un 7,7% față de 8,6% în 2024, dar mai e un drum lung de parcurs. Anul acesta vom avea un șase, șase și ceva la sută din PIB, anul viitor un cinci, cinci și ceva la sută, și abia până în 2031–2032 ajungem sub 3% din PIB”, a declarat consilierul premierului.
„Spațiul bugetar este inexistent”
În final, Ionuț Dumitru a plasat dezbaterea despre taxele locale într-un tablou mai larg al bugetului României.
„România încasează din taxe și impozite cam 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa”, a spus el, explicând că aproape toate aceste venituri sunt absorbite de cheltuieli obligatorii – salarii, asistență socială, dobânzi și apărare.
„Din veniturile mici pe care le încasăm din taxe și impozite, consumăm foarte mult pentru cheltuielile sociale și dacă adăugăm și partea de dobânzi (…) și obligațiile de apărare, lucrurile sunt foarte complicate”, a concluzionat consilierul premierului Ilie Bolojan.
Ce cere UDMR Guvernului
Declarațiile consilierului premierului vin în contextul solicitărilor formulate de UDMR, care cere Guvernului să permită autorităților locale să revină asupra majorărilor de taxe aplicate la începutul anului. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că primarii ar trebui să poată reduce taxele locale cu până la 50%, între limita minimă și cea maximă stabilită de Guvern, până la aprobarea bugetului. Potrivit acestuia, o astfel de corectare ar ține cont de presiunea inflației și nu ar fi „un semn de slăbiciune, ci de maturitate”, subliniind că decizia finală aparține Executivului condus de Ilie Bolojan.