Grecia a ordonat desfăşurarea unei forţe militare în Cipru în urma unor incursiuni cu drone pe insula mediteraneeană, ceea ce a atras pentru prima dată un stat membru al UE în campania americano-israeliană împotriva Iranului, începută acum trei zile.
Două fregate şi două avioane de vânătoare F-16 vor fi dislocate imediat, a anunţat luni ministrul grec al Apărării, Nikos Dendias, relatează Politico.
„În urma atacurilor neprovocate asupra teritoriului Ciprului, Grecia va contribui în toate modurile posibile la apărarea Republicii Cipru, pentru a face faţă ameninţărilor şi acţiunilor ilegale care au loc pe teritoriul său”, a declarat Dendias într-un discurs susţinut luni.
Măsura vine după ce un vehicul aerian fără pilot de tip Shahed a lovit baza Forţelor Aeriene Regale Britanice de la Akrotiri, în Cipru, în timpul nopţii, în timp ce alte atacuri cu drone care vizau baza au fost „interceptate cu succes” în timpul zilei, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului cipriot, Konstantinos Letymbiotis.
Amenințările Iranului
Deşi sursa atacului cu drone nu a fost confirmată până în prezent, un comandant superior al Gărzilor Revoluţionare Islamice din Iran a ameninţat cu intensificarea atacurilor cu rachete asupra Ciprului, invocând o prezenţă militară americană sporită pe insulă.
„Americanii şi-au mutat majoritatea avioanelor în Cipru. Vom lansa rachete asupra Ciprului cu o intensitate atât de mare, încât americanii vor fi obligaţi să părăsească insula”, a declarat luni generalul Sardar Jabbari, citat de Khabar Fouri, un canal de ştiri iranian de pe Telegram.
Este pentru prima dată când una dintre bazele britanice din Cipru este lovită, de la atacul cu rachete al militanţilor libieni din 1986. Deşi bazele sunt considerate teritoriu suveran britanic, Cipru este ţară membră UE şi deţine în prezent preşedinţia rotativă a blocului european. O reuniune ministerială a UE care urma să aibă loc luni şi marţi în Cipru a fost amânată după atacul cu drone.
Grecia a declarat că trimite în Cipru fregata Kimon din clasa Belharra şi o a doua fregată echipată cu sistemul anti-dronă Kentauros. De asemenea, vor fi trimise două avioane de vânătoare F-16.
Dendias, împreună cu generalul Dimitrios Choupis, şeful forţelor armate greceşti, se vor afla marţi pe insulă pentru a coordona mai bine poziţiile celor doi aliaţi.
Akrotiri, situată pe o peninsulă în extremitatea sudică a Ciprului, la sud-vest de oraşul de coastă Limassol, este una dintre cele două baze pe care Marea Britanie le menţine în fosta sa colonie de la independenţa din 1960. În trecut, a fost utilizată pentru operaţiuni militare în Irak, Siria şi Yemen.
Atacul nocturn, care a provocat pagube limitate şi nu a făcut victime, a avut loc la scurt timp după ce premierul britanic Keir Starmer a anunţat că va permite Statelor Unite să utilizeze bazele militare britanice pentru a „distruge rachetele (iraniene) la sursă”.
Mesajul Ursulei Von der Leyen
După confirmarea atacului cu drone, preşedintele Ciprului, Nicos Christodoulides, a declarat luni într-un discurs televizat: „Vreau să fiu clar: ţara noastră nu participă în niciun fel şi nu intenţionează să ia parte la nicio operaţiune militară”.
Christodoulides a informat-o pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre atac. Von der Leyen a subliniat ulterior că Cipru - şi, prin urmare, UE - nu era ţinta vizată de atacul cu drone.
„Deşi Republica Cipru nu era ţinta, vreau să fiu clară: suntem alături de statele noastre membre în mod colectiv, ferm şi fără echivoc în faţa oricărei ameninţări”, a declarat von der Leyen într-o postare pe X.