Franța îşi va crește stocurile de rachete și drone cu până la 400% până în 2030.
Parisul ia în calcul și dezvoltarea unui nou tanc, potrivit unui proiect de lege privind planificarea militară văzut de Politico.
Conflictele recente din Ucraina și Orientul Mijlociu au scos în evidență cât de repede se consumă muniția în războaiele de intensitate ridicată.
În prezent, Parisul alocă miliarde de euro pentru a suplimenta stocurile existente și pentru a înlocui rachetele pe care forțele aeriene le-au folosit în Golf, pentru a respinge atacurile cu drone ale Iranului.
„Nevoia urgentă, desigur, este pentru muniție”, a declarat recent premierul francez Sébastien Lecornu în fața parlamentarilor, în contextul temerilor europene legate de un posibil conflict cu Rusia până la sfârșitul deceniului.
Noua lege de planificare militară prevede 8,5 miliarde de euro pentru drone și rachete
Pe 8 aprilie, guvernul francez va prezenta versiunea actualizată a legii de planificare militară, care prevede alocarea a 8,5 miliarde de euro pentru drone și rachete până în 2030.
Proiectul de lege este un cadru financiar multianual care stabilește obiective pentru achiziția și dezvoltarea armamentului.
„Acest efort se reflectă într-o creștere a comenzilor și livrărilor, precum și în adaptarea infrastructurii industriale prin cofinanțarea capacităților de producție prioritare”, se arată în proiectul de 64 de pagini. „Efortul se desfășoară în perspectiva pregătirii unei economii de război.”
De la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, majoritatea țărilor europene au accelerat dezvoltarea capacităților lor de apărare, cheltuind miliarde de euro pe armament.
Această tendință s-a intensificat după realegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA, pe fondul temerilor că Washingtonul s-ar putea retrage din NATO sau nu ar mai garanta securitatea Europei.
Legea franceză de planificare militară prevede cheltuieli pentru apărare de 63,3 miliarde euro în 2027, 68,3 miliarde în 2028, 72,8 miliarde în 2029 și 76,3 miliarde în 2030.
După adoptarea legii de către Parlament, sumele vor trebui aprobate anual în bugete concrete, iar obiectivele vor fi transpuse în contracte de agenția de achiziții de armament.
Obiectivele pentru drone și rachete sunt ambițioase. Franța intenționează să crească stocurile de drone kamikaze, cu 400%, bombele ghidate AASM Hammer produse de Safran cu 240% și rachetele Aster și Mica, produse de MBDA, cu 30%.
Problema industriei cu Guvernul
Noile contracte ar veni pe fondul unor tensiuni între stat și industrie privind lipsa producției de masă a armamentului.
Producătorii acuză Guvernul că nu plasează suficiente comenzi, în timp ce autoritățile cer investirea în capacitățile de producție înainte de semnarea contractelor.
Directorul general MBDA, Eric Béranger, a declarat săptămâna trecută că va crește producția cu 40% în acest an, inclusiv prin dublarea celei de rachete Aster.
În afara muniției, nu sunt planificate achiziții suplimentare de avioane de vânătoare Rafale sau fregate, în ciuda promisiunilor anterioare ale președintelui Emmanuel Macron și ale premierului Lecornu.
Franţa îşi face tanc nou
Parisul analizează însă dezvoltarea unui nou tanc, lansând studii pentru a evalua succesorul Leclerc.
Aceasta vine după apeluri tot mai puternice din partea parlamentarilor și industriei, care cer Guvernului să admită că tancul franco-german Main Ground Combat System ar putea întârzia, iar forțele terestre franceze vor avea nevoie de o soluție intermediară când vehiculele Leclerc vor ieși din serviciu până la sfârșitul anilor 2030.
MGCS e un proiect militar comun franco-german destinat să înlocuiască actualul tanc principal de luptă al ambelor țări - Leclerc în Franța și Leopard 2 în Germania.
Parisul anticipează posibile întârzieri în programul tancului de generație următoare, dezvoltat împreună cu Germania, deși Guvernul susținea anterior că programul este pe drumul cel bun.
De asemenea, Franța pare să fi abandonat Eurodrone, o dronă de recunoaștere cu rază lungă, dezvoltată tot împreună cu Germania, dar şi Italia și Spania, deoarece proiectul nu prevede fonduri pentru acest program mult întârziat.
Deși proiectul acesta de lege are o planificare ce se întinde până în 2030, parlamentarii și industria se așteaptă ca succesorul lui Macron să redacteze un nou plan după alegerile prezidențiale din 2027.
Cu toate acestea, Franța se bucură de un consens larg în privința necesității creșterii cheltuielilor pentru apărare.
Liderul de extremă dreapta și favorit la președinție, Jordan Bardella, a declarat luna trecută că Parisul ar trebui să cheltuiască 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare, conform țintelor NATO.
B.B.