Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, joi, apelul formulat de Parchetul General şi de familia lui Gheorghe Ursu împotriva deciziei penale pronunțată anterior de Curtea de Apel București, care a respins de principiu, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de cei doi apelanţi în cauza cunoscută generic sub denumirea de ”Dosarul Ursu”.
În consecinţă, instanța a dispus trimiterea cauzei la Curtea de Apel București în vederea judecării pe fond a celor doua cereri de revizuire.
Decizia de azi este definitivă.
Astfel, Curtea de Apel va trebui sa se pronunţe pe fond:
1. Dacă probele care însoţesc cererile de revizuire au fost sau nu avute în vedere la judecarea celor doi torţionari achitaţi în vara lui 2023 şi la evaluarea situaţiei premiză, în care s-a petrecut acel asasinat politic.
2. Dacă probele respective pot conduce la o concluzie contrară Înaltei Curţi din iulie 2023, respectiv că a existat represiune şi o relaţie de adversitate între Securitate şi opozanţi în perioada regimului Ceauşescu.
Practic, decizia de azi nu e una de reluare a procesului, ci de judecare a cererilor de revizuire a procesului.
Adică se judecă cererile și, dacă se admit, abia apoi se reia procesul şi torţionarii lui Gheorghe Ursu vor fi rejudecaţi de la zero. Azi e doar o fază intermediară.
Context
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat în 1 noiembrie 2023 o cerere de revizuire a hotărârii de achitare a torţionarilor disidentului, rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 27 iulie 2023. Magistraţii cereau rejudecarea şi condamnarea lor pentru tratamente neomenoase.
În cuprinsul cererii de revizuire, procurorii au arătat că aceasta se bazează pe fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei, după ce au primit noi date de la CNSAS, precum şi materialul documentar întocmit de IICCMER, în colaborare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, însoţit de un material sintetic referitor la cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989.
Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, au fost achitaţi definitiv în 27 iulie 2023, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Aceştia au fost trimişi în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme.
Maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar fostul ministru al Internelor George Homoştean şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, de complicitate la aceste infracţiuni.
Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist".
Reacţie la cald
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a reacționat pe Facebook după decizia ICCJ.
„Mă bucur că am trăit să văd o asemenea reparație chiar și parțială! Sper în una completă după rejudecare! Mulțumesc procurorilor că au făcut toate demersurile în acest an și justiției că în decembrie 2024 suntem mai aproape de un deznodământ conform adevărului istoric”, a scris Gorghiu.
Ea afirmă că drepturile și libertățile fundamentale ale omului „reprezintă valori fundamentale ale României democratice de astăzi”.
„Adevărul despre crimele comunismului, trebuie cunoscut, altfel ideologiile politice extremiste își vor face mereu loc în spațiul public”, a adăugat ministrul Justiției.