Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au achitat joi, definitiv, pe foștii ofiţeri de Securitate Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați pentru uciderea disidentului Gheorghe Ursu.
Procesul se afla în faza de apel, după ce ofiţerii au mai fost achitaţi în octombrie 2019 şi de Curtea de Apel Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase.
Decizia a fost contestată atât de către Parchet, cât și de către Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu.
Înalta Curte a respins, joi, ca „nefondate” apelurile acestora și a menținut decizia de achitare în cazul celor doi foști ofițeri de Securitate.
Familia Ursu e bună de plată
Mai mult, instanţa supremă "obligă pe fiecare dintre apelantele părți civile și pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice rămân în sarcina statului".
Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost trimişi în judecată în 2016 pentru crime împotriva umanităţii, însă judecătorul Mihaela Niţă de la Curtea de Apel Bucureşti a schimbat încadrarea faptelor în infracţiunea de tratamente neomenoase, pe motiv că legea mai favorabilă este Codul Penal din 1968.
În acelaşi dosar, Tudor Postelnicu (decedat), fost şef al Departamentului Securităţii Statului, a fost achitat pentru complicitate la tratamente neomenoase.
În octombrie 2019, Andrei Ursu spunea că decizia de achitare din primă instanţă a fost un şoc pentru toţi cei care cunosc dosarul asasinării lui Gheorghe Ursu şi afirma că Securitatea mai are încă posibilităţi, directe sau subliminale, de a-i influenţa pe unii dintre oamenii din justiţie.
Drulă sugerează un apel la CEDO
Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a calificat, joi, drept o "ruşine istorică" achitarea aceasta.
În opinia sa, apelul la CEDO ar fi următorul pas firesc. Liderul USR şi-a exprimat speranţa ca Andrei Ursu să găsească puterea pentru a continua lupta.
"La aproape 34 de ani de la Revoluţie, Securitatea a învins România oamenilor cinstiţi. Achitarea torţionarilor lui Gheorghe Ursu este o ruşine istorică şi o pervertire a Justiţiei, care nu mai are legătură cu dreptatea, ci cu servirea unor interese.
Judecătorii au acceptat martori ofiţeri de Securitate de rang cel mai înalt: de la şeful de cabinet al lui Iulian Vlad la alt ofiţer implicat în represiunea din Timişoara din Decembrie '89. Verdictul dat astăzi este imposibil de imaginat într-o societate dreaptă, în care cetăţenii sunt ocrotiţi de lege. CEDO ar fi următorul pas firesc, sper ca Andrei Ursu să găsească puterea să continue lupta. Toţi oamenii oneşti din România îi sunt alături", a scris Drulă, pe Facebook.
Reacţia ministrului Justiţiei
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a afirmat că este ”o zi tristă”.
”Mi-aş fi dorit, ca simplu cetăţean al unei ţări, pentru care dictatura va rămâne o amintire sinistră, care a măcinat destine, să nu fiu martorul validării oricărei forme de represiune, de tortură, al legitimizării instrumentelor de forţă care aruncă în obscur drepturi şi libertăţi fundamentale”, a arătat Gorghiu.
”Fără a interfera cu rezultatul analizei de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi distinct de atribuţiile mele de ministru al justiţiei, pot spune că pentru mine e o zi tristă azi!”, a scris Alina Gorghiu, într-o postare pe Facebook.
Reacția Parchetului General
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunţă că se analizează soluţia dispusă de ICCJ în cazul torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, inclusiv pentru a se identifica o posibilitate juridică de a declara o cale extraordinară de atac.
”Cu referire la soluţia de achitare dispusă astăzi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauza cunoscută generic sub denumirea de «Dosarul Ursu», în care PÎCCJ – Secţia parchetelor militare a dispus trimiterea în judecată pe data de 1 august 2016, conducerea PÎCCJ a dispus efectuarea unei analize a soluţiei, inclusiv în privinţa identificării posibilităţii juridice de a declara o cale extraordinară de atac”, a transmis, joi, Biroul de informare şi relaţii publice al PICCJ.
Cazul Gheorghe Ursu
Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.
Procurorii susţin că, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985.
Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă".
Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii, printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu, Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu aceştia.
Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985.
A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui.
Inginerul Gheorghe Ursu a murit în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de Securitate, dar şi în urma agresiunilor din partea unor deţinuţi de drept comun.
Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului.
Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.