Curtea Constituțională a publicat, luni seara, motivarea deciziei asupra modificării legii privind pensiile speciale.
Documentul a fost la scurt timp publicat în Monitorul Oficial, astfel că Parlamentul se poate reuni în sesiune extraordinară pentru a face modificările solicitate de magistrații CCR. Nicolae Ciucă, șeful Senatului, responsabil pentru convocarea plenului, explicase luni că o va face de îndată ce motivarea va fi publicată.
Guvernul mai are mai puțin de o lună până trebuie să fie adoptată de Parlament reforma pensiilor speciale. Fără reforma pensiilor speciale, Guvernul nu poate depune la CE cererea pentru obținerea celei de-a treia tranșe de bani din PNRR (3 miliarde de euro).
Motivarea Curții
Amintim că CCR a decis miercuri că noua lege a pensiilor speciale este parţial neconstituţională. Cel care a făcut anunțul a fost președintele CCR, Marian Enache, care a fost chiar judecătorul raportor pentru legea pensiilor speciale, potrivit informaţiilor SpotMedia.ro, care a obținut în exclusivitate raportul pe care l-a prezentat plenului și de la care a plecat judecata Curții.
Motivarea publicată astăzi detaliază, în 30 de pagini, aspectele prezentate Marian Enache a precizat că fiind neconstituționale.
„Modul defectuos de realizare a eșalonării creșterii vârstei standard de pensionare este de natură să încalce art.1 alin.(5) din Constituție în componenta sa de securitate juridică corelat cu componenta instituțională a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu. Se încalcă, astfel, art.1 alin.(3) și (5) cu referire la art.124 alin.(3) din Constituție. (...) Curtea observă că problema ridicată este aceea dacă pensiile de serviciu aflate în plată pot fi recalculate după o formulă stabilită de noua lege care diferă de cea după care s-a realizat stabilirea inițială a dreptului la această pensie”, se arată în motivare.
Potrivit sursei citate, în jurisprudența sa referitoare la principiul neretroactivității legii, Curtea a statuat că, „în esență, consecinţele înscrierii principiului neretroactivităţii în Constituţie, ca un principiu cu aplicabilitate generală, sunt foarte severe şi, probabil, tocmai de aceea, soluţia aceasta nu se întâlneşte în foarte multe ţări, dar, în acelaşi timp, ridicarea la rangul de principiu constituţional se justifică prin faptul că asigură în condiţii mai bune securitatea juridică şi încrederea cetăţenilor în sistemul de drept, precum şi prin faptul că blochează nesocotirea separaţiei dintre puterea legislativă, pe de o parte, şi puterea judecătorească sau cea executivă, pe de altă parte, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept”.
Curtea constată că „marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilită în mod direct sau indirect (ca rezultat al aplicării unei sarcini fiscale), este foarte largă”.