CCR a decis că noua lege a pensiilor speciale, esențială pentru obținerea banilor din PNRR, este parţial neconstituţională şi se va întoarce în Parlament.
Modificările aduse de Guvern şi Parlament încercau să pună în acord această lege cu cerințele de reformă ale Comisiei Europene și Băncii Mondiale.
Dar Curtea Constituţională a admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
Anunţul a fost făcut miercuri de președintele CCR, Marian Enache, care a fost chiar judecătorul raportor pentru legea pensiilor speciale, potrivit informaţiilor SpotMedia.ro, care a obținut în exclusivitate raportul pe care l-a prezentat plenului și de la care pleacă judecata Curții.
Marian Enache a precizat că "unele articole din legea pensiilor speciale sunt neconstituționale".
Şeful CCR a dat ca exemplu "diminuarea bazei de calcul și alte aspecte", care afectează independența Justiției, în opinia Curţii.
"Curtea a reţinut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridică cere şi impune o protecţie a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare.
Curtea a mai observat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate face parte unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie.
Legea criticată introduce astfel o impozitare, însă nu stabileşte cu claritate baza de impunere, ceea ce este contract exigenţelor de calitate a legii", a afirmat Marian Enache.
CCR "a mai reţinut că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator, pentru că se ajunge practic la o regândire şi restructurare indirectă a însăşi bazei de calcul a pensiei de serviciu".
Justificarea deciziei
UPDATE Curtea Constituțională a emis ulterior un comunicat referitor la decizia de azi:
„1. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile art.I-IV, art.XIII alin.(5) și (6) și art.XV din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum și anexele nr.1-3 la aceasta sunt neconstituționale.
2. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate.”
ASTĂZI PE SPOT:
În esență, Curtea a constatat că „diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiției, precum și omisiunea reglementării unor dispoziții tranzitorii efective în privința creșterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcție, și, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcțională/instituțională a principiului independenței justiției în substanța sa.”
De asemenea „se încalcă exigențele de calitate a legii prin lipsa unor reglementări tranzitorii clare, precise și previzibile cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu și la eliminarea creșterii cu 1% a valorii de 80% care se aplică asupra bazei calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani.”
Curtea a mai reținut că „recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridică cere și impune o protecție a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare.”
Curtea a mai observat că „partea necontributivă a pensiei de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție. Legea criticată introduce o astfel de impozitare, însă, nu stabilește cu claritate baza de impunere, ceea ce este contrar exigențelor de calitate a legii. Curtea a mai reținut că impozitarea nu poate avea un caracter sancționator, pentru că se ajunge practic la o regândire și restructurare indirectă a însăși bazei de calcul a pensiei de serviciu.”
Reforma pensiilor este crucială pentru a obţine banii din PNRR
Parlamentarii s-ar putea întruni de urgență într-o sesiune extraordinară în august, pentru a corecta aspectele de neconstituționalitate descoperite de CCR.
Guvernul mai are mai puțin de o lună până trebuie să fie adoptată de Parlament reforma pensiilor speciale. Fără reforma pensiilor speciale, Guvernul nu poate depune la CE cererea pentru obținerea celei de-a treia tranșe de bani din PNRR (3 miliarde de euro).
Actualul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, spunea în iunie că dorește ca cererea a treia de plată din PNRR să fie transmisă în luna iulie (termen ratat deja). Însă a treia cerere de plată nu poate fi depusă până nu avem gata noua lege a pensiilor speciale – jalon ”roșu” pentru această a treia cerere.
Și nici atunci plata efectivă a banilor nu este garantată pentru că, până acum, Comisia nu a anunțat dacă această lege îndeplinește standardele de la Bruxelles.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea CCR în legătură cu legea pensiilor speciale, dar şi cu actul normativ privind creşterea vârstei de pensionare.
Discuțiile cu privire la legea pensiilor speciale au avut loc miercuri, iar dezbaterile asupra sesizărilor în legătură cu legea privind cumulul pensiei cu salariul au fost amânate pentru 21 septembrie.