Trei urşi panda și-au părăsit incinta de la Zoo Smithsonian din Washington DC și au plecat cu avionul înapoi spre China, marcând finalul unei perioade de mai mult de 50 de ani, când la grădina zoologică din capitala SUA au existat urşi panda.
Tian Tian, Mei Xiang și puiul lor cel mai mic, Xiao Qi Ji, au fost transportați de la Zoo în lăzi și încărcați într-un avion FedEx pe Aeroportul Internațional Dulles, scrie CNN.
Zoo Smithsonian a fost prima grădină zoologică din SUA care a avut urşi panda, ca parte a ceea ce s-a numit „diplomația panda”.
Oficialii chinezi nu au spus încă dacă programul care ţinea de 5 decenii va continua după această pauză neaşteptată.
Relațiile dintre cele două superputeri sunt tensionate şi în continuă schimbare, iar ursuleţii panda pot deveni parte a haosului diplomatic.
Plecarea urşilor panda de la Washington DC înseamnă că acum doar la Zoo Atlanta mai există urşi panda (vorbim de teritoriul SUA), și nu pentru mult timp. Contractul pentru cei patru urși panda de la Atlanta expiră anul viitor, fără nicio prelungire.
China recunoaște că urşii panda sunt folosiţi pentru „treburile sale politice și diplomatice majore”, în special în locurile în care speră să câștige mai multă influență sau relații mai strânse.
China spune că se concentrează pe conservare și cercetare și că programul din SUA a fost productiv.
„Cele două părți au format relații bune de cooperare, au obținut rezultate fructuoase și au jucat un rol pozitiv în protejarea speciilor pe cale de dispariție”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, Mao Ning.
„Scopul este de a proteja mai bine speciile pe cale de dispariție și de a promova conservarea biodiversității globale.”
Diplomația panda pe axa Beijing-Washington a început în 1972, în urma unei vizite istorice a președintelui Richard Nixon în China. Guvernul președintelui Mao Zedong a dat Statelor Unite doi panda, în semn de încălzire a relațiilor bilaterale, după decenii de îngheț diplomatic.
Văzând popularitatea urşilor panda cum creşte în rândul americanilor, China a trimis mai multe exemplare drăgălașe și charismatice în alte grădini zoologice din Statele Unite, în cele din urmă împrumutându-le în loc să le dea cadou.
Acordurile dintre China și grădinile zoologice din SUA prevăd că Beijingul deține urşii panda și toţi urmașii lor și necesită plată „pentru conservarea panda gigant în China”. Grădina Zoologică din Washington a plătit 500.000 de dolari pe an. Zoo Atlanta spune că a contribuit cu peste 16 milioane de dolari de la începutul programului său în 1999.
La apogeul programului, au existat 15 panda la un moment dat în Statele Unite ale Americii, dar în ultimul deceniu, cifrele au scăzut, odată cu înrăutățirea relațiilor dintre SUA și China. Și în curând s-ar putea să nu mai existe niciun panda la grădinile zoologice americane.
Presupunând că China va decide să nu trimită mai mulți panda în SUA, iar Zoo Atlanta îi va trimite înapoi anul viitor, până la sfârșitul lui 2024 singurul panda din grădinile zoologice din toată America va fi Xin Xin din Mexico City.
Xin Xin – care la 33 de ani este bătrân pentru un panda – este deținut de Mexic și este o atracție principală a grădinii zoologice, care se pregătește acum pentru o posibilă creștere a numărului de vizitatori.
Urșii panda care fac parte din programul de împrumut al Chinei sunt meniţi să servească drept semn al prieteniei între China și țara gazdă, așa că programul care se termină în Statele Unite poate indica o schimbare diplomatică.
23 de țări (inclusiv SUA) au urşi panda împrumutaţi din China, dar acest număr este în scădere.
Scoția își va pierde cei doi urşi panda în decembrie, când grădina zoologică din Edinburgh trebuie să-i returneze Chinei; iar Zoo Adelaide din Australia mai are dreptul la cei doi panda ai săi doar pentru încă un an.