New York Times a publicat luni o analiză a ajutorului oferit până acum de SUA și NATO Ucrainei, indicând că în jur de 6 baze din România și Polonia sunt folosite ca puncte de livrare a armelor către forţele de rezistență.
Jurnaliștii americani își încep relatarea cu un peisaj baltic: pe o pistă de la Baza Aeriană Amari din nordul Estoniei, duminică dimineță, cutii cu puști, muniție și alte arme erau încărcate în cel mai mare avion din lume, Antonov AN-124, ce aparține forțelor aeriene ucrainene.
Au existat informații în primele zile de război că masiva aeronavă a fost distrusă de ruși, însă se pare că a rezistat bombardamentelor. A fost achiziționată în timpul Războiului Rece, când Ucraina era parte din Uniunea Sovietică.
Acum avionul e folosit împotriva Rusiei, pentru a transporta tone de arme și muniții în mâinile soldaților ucraineni care își apără țara. E o operațiune descrisă de oficialii americani și europeni drept ”o cursă disperată contracronometru”, cât timp rutele de transport sunt încă funcționale.
În mai puțin de o săptămână, SUA și NATO au trimis în Ucraina peste 17.000 de arme anti-tanc, inclusiv rachete Javelin, prin aproximativ șase baze din Polonia și România. Ele sunt aduse cu avioane pe aeroporturile din cele două țări și apoi introduse în Ucraina pe cale rutieră, până în Kiev și alte orașe, unde e nevoie acută de ele.
Până acum, forțele ruse au fost prinse în luptele din alte regiuni ale țării și nu au țintit rutele de aprovizionare cu arme, dar situația s-ar putea schimba rapid.
Urmăreşte LIVE TEXT evenimentele din Ucraina în a 12-a zi de război
Acestea sunt cele mai vizibile contribuții, scriu jurnaliștii de la NYT, însă există și altele.
În baze militare din estul Europei stau ascunse echipele pentru misiuni cibernetice ale SUA, pregătite să zădărnicească atacurile rușilor, dar și să le bruieze comunicațiile.
În plus, la Washington și în Germania, serviciile de informații folosesc imagini din satelit pentru a deconspira mișcările trupelor ruse și le transmit urgent ucrainenilor. Între Volodimir Zelenski și Joe Biden a fost asigurată o linie telefonică criptată.
Pe această linie securizată cei doi au purtat sâmbătă noapte o convorbire de 35 de minute. Zelenski a mulțumit pentru ajutorul primit până acum, dar, ca și în apelurile publice, a spus că e nevoie de mult mai mult, de la sancțiuni în sectorul energiei, la închiderea cerului Ucrainei sau oferirea de avioane de luptă.
Au existat discuții ca Polonia să trimită în Ucraina MIG-uri 29, aparate cu care piloții ucraineni sunt deja obișnuiți, și să primească la schimb de la SUA aeronave mult mai performante, F16. Însă operațiunea s-a dovedit extrem de complicată. Pe de-o parte, polonezii sunt îngrijorați că, dacă ar face livrarea, ar deveni o țintă pentru Rusia, pe de alta, avioanele americane sunt deja promise Taiwanului, unde Washingtonul are mari interese strategice.
”Nu pot să spun în ce orizont de timp va fi posibil, dar analizăm această opțiune (a schimbului de avioane - n.red.) foarte foarte activ”, a spus duminică Antony Blinken, secretarul de Stat al SUA, aflat în vizită în Republica Moldova. Jurnaliștii americani scriu că aceasta este o altă țară care nu e membră NATO și despre care există temeri că ar putea fi următoarea țintă a lui Putin.
Până acum, ucrainenii s-au descurcat mult peste așteptările întregii lumi, inclusiv ale Rusiei. Armele primite i-au ajutat să întârzie avansul forțelor ruse spre Kiev. Și vremea rea din nord i-a mai ferit de unele atacuri aeriene. Dar aceste elemente nu pot fi replicate continuu și liderii occidentali se tem că fereastra în care pot aproviziona facil cu arme Ucraina e pe cale să se închidă.
În orice caz, toate mișcările sunt făcute având în minte că ar putea fi interpretate de Rusia drept o agresiune. De altfel, Vladimir Putin a avertizat sâmbătă că orice țară va declara închis cerul Ucrainei pentru avioanele rusești va fi considerată ”participant la conflictul armat”.
Duminică, Ministerul Apărării de la Moscova a venit cu amenințări și mai clare, avertizând că toate statele NATO ale căror baze sunt folosite pentru a proteja aeronavele ucrainene ”pot fi considerate implicate în conflictul armat”. România a fost dată exemplu.
Jurnaliștii americani amintesc, în încheiere, că acum exact 20 de ani generalul David Petraeus, care a condus invazia americană în Irak, punea întrebarea ”Oare cum se va termina asta?”
Acum, dacă de la București ni s-au dat continuu asigurări că nu se pune problema unui război NATO-Rusia, la Washington toate scenariile sunt pe masă. Și întrebarea care se aude cel mai des pe holurile Casei Albe este ”cum facem să nu fim atrași într-un război între super-puteri?”.