Președintele francez Emmanuel Macron denunță sancțiunile impuse de SUA împotriva fostului comisar european Thierry Breton (foto), în timp ce Uniunea Europeană cere explicații oficiale și ia în calcul contramăsuri. În Franța, însă, există și voci care găsesc justificări pentru decizia Washingtonului. Este vorba despre extrema dreaptă, care invocă inclusiv România ca argument.
Statele Unite au anunțat marți sancțiuni sub forma interdicției de viză împotriva a cinci personalități europene implicate în reglementarea strictă a industriei tehnologice și combaterea dezinformării online. Printre acestea se află Thierry Breton, fost comisar european pentru Piața Internă și unul dintre principalii promotori ai Digital Services Act (DSA), legislație criticată de Washington ca fiind o amenințare la adresa libertății de exprimare.
„Franța denunță deciziile de restricționare a vizelor luate de Statele Unite. Aceste măsuri țin de intimidare și coerciție împotriva suveranității digitale europene”, a scris Emmanuel Macron pe X, mesaj citat de BFM.
Poziția a fost susținută de guvernul francez, inclusiv de ministrul de Externe Jean-Noël Barrot și de ministrul Economiei, Roland Lescure, care au subliniat că regulile europene au fost adoptate democratic și nu vizează state terțe.
La nivel european, reacția a fost la fel de fermă. Președintele Consiliul European, Antonio Costa, a declarat că sancțiunile SUA sunt „inacceptabile între aliați, parteneri și prieteni”, iar UE este hotărâtă să-și apere suveranitatea de reglementare în domeniul digital.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat că libertatea de exprimare este un fundament al democrației europene și că UE o va proteja. Potrivit Reuters și DPA, Comisia a cerut clarificări oficiale Washingtonului și a avertizat că nu exclude contramăsuri.
În acest context, Rassemblement National, extrema dreapta franceză, s-a distanțat de poziția majoritară. Dacă vicepreședintele partidului, Sébastien Chenu, a criticat decizia americană, alte voci au arătat înțelegere față de SUA. Eurodeputata Catherine Griset a susținut că Statele Unite „nu se vor sacrifica pentru un continent fără libertăți, unde se ajunge până la anularea alegerilor”, o trimitere directă la România, folosită pentru a contesta legitimitatea Uniunii Europene de a impune reguli stricte marilor platforme tehnologice.
Thierry Breton a calificat sancțiunea drept „un vânt de maccarthism” (o trimitere la perioada anilor ’50 din SUA, când autoritățile sancționau persoane pentru convingeri politice, nu pentru fapte), iar disputa riscă să se transforme într-un conflict transatlantic major, cu miză mai largă - dreptul UE de a-și face și aplica propriile legi în spațiul digital, chiar și în fața opoziției americane.