Cine sunt "teroriștii" pe care Turcia vrea ca Suedia și Finlanda să-i predea: Un jurnalist, un antreprenor și o profesoară

Cine sunt "teroriștii" pe care Turcia vrea ca Suedia și Finlanda să-i predea: Un jurnalist, un antreprenor și o profesoară

Suedia și Finlanda au primit invitația de a se alătura NATO, dar președintele turc Ergodan a pus o condiție clară: dacă cele două țări nordice nu extrădează peste 70 de oameni pe care Ankara îi consideră teroriști, Turcia le va bloca accesul în alianță, pentru că acordul trebuie ratificat şi de parlamentul turc.

Liderii Suediei și Finlandei au declarat că iau în serios problema ridicată de Erdogan, dar extrădarea reprezintă, de fapt, o chestiune asupra căreia doar justiția poate decide, nu politicienii, notează BBC.

Potrivit memorandumului semnat la summit-ul NATO de la Madrid, Finlanda și Suedia au acceptat să-i răspundă Turciei "cu promptitudine și cu atenție" la cererile aflate în așteptare pentru deportare sau extrădare, prin formarea de echipe bilaterale de experți, care să faciliteze aceste procese.

Trei ținte de pe lista lui Erdogan

Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că Suedia a promis extrădarea a 73 de "teroriști" și că această țară a trimis deja în Turcia trei sau patru dintre ei. Ziarul pro-guvernamental Hurriyet a publicat o listă cu numele a 45 de persoane, din care 33 se află în Suedia, iar 12 în Finlanda.

Autoritățile turce continuă să-i caute cu asiduitate pe membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizație considerată teroristă de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie. "Vânătoarea" s-a intensificat după ce adepții clerului turc Fethullah Gulen, exilat în SUA, au fost acuzați pentru tentativa de lovitură de stat din 2016 împotriva lui Erdogan.

Trei dintre cei aflați pe "lista neagră" a lui Erdogan trăiesc în Suedia și Finlanda și nimeni nu știe dacă vor fi extrădați.

Bulent Kenes, jurnalist. Fost redactor-șef al cotidianului de limba engleză Today's Zaman din Turcia până la închiderea ziarului, în 2016, Kenes trăiește în exil la Stockholm. Autoritățile turce îl acuză că face parte din gruparea Gulen, pe care Ankara o numește Organizația Teroristă Fethullah (Feto).

Criticile la adresa lui Erdogan l-au transformat într-o țintă, fiind acuzat că a complotat pentru răsturnarea guvernului. A fugit în Suedia, după ce în 2015 a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru "insultarea președintelui", fiindcă a scris pe Twitter că mamei lui Erdogan ar trebui să-i fie rușine cu el.

Fatih, antreprenor. Fatih, un finlandez de origine kurdă, a făcut parte dintr-un grup de cinci tineri care în 2008 au dat foc ușii de la intrarea ambasadei Turciei la Helskinki. Acum în vârstă de 37 de ani, el este patron și antreprenor și a declarat pentru BBC că regretă ce a făcut.

A fost surprins să-și găsească numele pe listă, mai ales că a primit 14 luni de închisoare cu suspendare și a plătit daunele provocate. Fatih a primit cetățenia finlandeză în urmă cu câțiva ani și credea că povestea e încheiată, însă Turcia susține că e militant PKK.

Aysen Furhoff, profesoară. A fugit în Suedia după ce a făcut cinci ani de închisoare în Turcia sub acuzația "de sumbinare a ordinii constituționale", pe când avea 17 ani și era membră a Partidului Comunist din Turcia.

Suedia i-a oferit protecție pentru că a fost torturată în timpul detenției. În vârstă de 45 de ani, trăiește acum în Stockholm cu soțul și fiica lor și este profesoară. Aysen spune că nu mai e implicată în politica din Turcia și a fost deja judecată pentru că a fost membră a PKK.

Barierele din calea extrădărilor

Condițiile legale pentru extrădare din Suedia și Finlanda fac aproape imposibil de îndeplinit solicitările Turciei. Acestea sunt:

  • o instanță independentă se pronunță asupra extrădării, nu politicienii.
  • cetățenii suedezi și finlandezi nu pot fi subiectul extrădării în statele lor.
  • cetățenii străini pot fi extrădați, dar numai cu respectarea Convenției europene de extrădare.
  • extrădarea nu este permisă pentru infracțiuni politice sau către țările în care oamenii riscă să fie persecutați.
  • acuzațiile formulate de statele care solicită extrădările trebuie să fie sancționate ca infracțiuni în Suedia sau Finlanda.

Conform ziarului suedez Dagens Nyheter, din cele 33 de persoane din Suedia nominalizate de presa turcă pentru extrădare, pentru 19 au existat cereri care au fost deja respinse de Curtea Supremă din Stockholm.

În ultimul deceniu, Finlanda a aprobat doar două din zecile de cereri de extrădare formulate de autoritățile turce. Ministrul finlandez al Justiției a declarat că nu a mai fost primite noi cereri și a promis comunității kurde că legea extrădării nu va fi modificată.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇