Curtea Constituțională a României va discuta pe 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis, joi, sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.
”Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un 'nu' răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se precizează într-un comunicat al ICCJ, citat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
”Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, subliniază Instanța supremă.
Guvernul şi-a asumat luni răspunderea în Parlament pentru legea care schimbă condiţiile de pensionare în cazul magistraţilor, una dintre cele cinci legi adoptate prin aceastră procedură.
Potrivit proiectului, pensia magistraților va fi de maximum 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate. În același timp, proiectul prevede ca, peste 10 ani, magistrații să iasă la pensie la vârsta de 65 de ani.
Președintele Nicușor Dan propusese coaliției ca perioada de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani să nu fie de zece ani, ci de 15.
Șeful statului a precizat că, în ultimii ani, magistraţii din România au muncit de două-trei ori mai mult decât cei din ţări europene.
Întrebat, marți, dacă își va da demisia în cazul în care proiectul privind pensiile magistraților nu trece de Curtea Constituțională, premierul Ilie Bolojan a răspuns: "Când ai un proiect important care este un jalon, dacă el nu trece e greu de presupus că guvernul mai are legitimitatea să vină cu alte măsuri."
La rândul său, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seară, că un eventual eșec al legii privind reforma pensiilor magistraților la Curtea Constituțională ar putea declanșa o nemulțumire puternică în rândul populației.
Liderul Uniunii susține că textul adoptat este „corect” și „echilibrat”, iar o respingere ar arunca în aer încrederea în capacitatea statului de a reglementa.