Abuzul în serviciu poate fi incriminat și fără prag valoric, iar judecătorul va decide asupra gravității faptei, a decis miercuri Curtea Constituțională.
CCR a respins sesizarea Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie și a stabilit că eliminarea pragului la abuzul în serviciu este constituțională, se arată într-un comunicat.
În schimb, Curtea Constituțională a decis că mecanismul de control al utilizării interceptărilor serviciilor secrete în dosarele penale este neconstituțional.
Articolul declarat de CCR neconstituțional este: „Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare”.
Curtea Constituțională precizează că a constatat că ”legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce țin de legalitatea înregistrărilor – mijloc de probă în procesul penal – rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991, cu consecinţe în planul respectării accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil”.
Totodată, CCR spune că a mai constatat că ”este necesar ca legiuitorul să reglementeze, în Codul de procedură penală, o formă de control a posteriori în cazul înregistrărilor ce rezultă din activităţile specifice culegerii de informaţii, care sunt comunicate organelor de urmărire penală și care dobândesc calitatea de mijloace de probă în dosarul penal în care nu s-a dispus trimiterea în judecată, pentru ca persoana vizată de aceste activități, care nu a dobândit în acea cauză calitatea de parte, precum și inculpatul față de care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală sau clasarea să poată contesta legalitatea acestor înregistrări, precum și elementele ce țin de legalitatea mijlocului de probă. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul are obligația de a reglementa și procedura aplicabilă conservării și/sau distrugerii acestor înregistrări”.
Astfel, Codul penal și Codul de procedură penală se întorc în Parlament pentru modificări.
- Citește AICI întregul comunicat al Curții Constituționale.
Parlamentul a adoptat în luna aprilie modificările la Codul Penal, care elimină pragul pentru abuzul în serviciu.
În plus a trecut şi modificarea la Codul de Procedură Penală, care permite interceptările realizate de serviciile secrete ca probe în procesele penale, inclusiv în cele de corupţie.
Opoziţia a reclamat că ambele proiecte nu au avut dezbateri pe articole, în plen.
Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale, afirmând că modificările încalcă numeroase articole din Constituție.