Este una dintre cele mai căutate arme din lume, dar stă nefolosită, într-un lan de porumb, după ce a fost utilizată ultima dată în urmă cu 10 săptămâni.
Interceptorul american Patriot se află în centrul unei crize globale de aprovizionare, în timp ce zeci de țări se grăbesc să-și consolideze sistemele de apărare.
Este una dintre puținele arme capabile să doboare rachete balistice, într-o regiune a Golfului devastată de războiul cu Iranul și, mai ales în Ucraina, măcinată de valul de atacuri lansate de Moscova, care a făcut din luna iulie cea mai mortală lună pentru civili din mai 2022.
CNN a fost prima instituție media căreia i s-a permis accesul la un sistem Patriot aflat pe teritoriul ucrainean, pentru ca oficialii ucraineni să dezvăluie un fapt: țara a rămas practic fără interceptoare. CNN a acceptat să nu dezvăluie detalii despre modelul sistemului Patriot sau despre locația acestuia.
Cele 16 tuburi ale sistemului văzut de CNN prezintă semne de utilizare regulată, însă inginerul-șef al sistemului Patriot din Ucraina, care și-a dezvăluit doar prenumele, Dmytro, din motive de securitate, a spus că nu a văzut un lansator Patriot trăgând de șase săptămâni. Ucraina a fost reticentă în a preciza exact câte interceptoare mai are, dacă mai are vreunul – președintele Volodîmîr Zelenski spune că țara are nevoie de 5% din stocul SUA pentru a supraviețui iernii, însă în prezent dispune de doar 1%.
„Este o imagine cu adevărat sfâșietoare când ai echipamentul, dar nu ești în stare să interceptezi nicio rachetă. Rachetele balistice zboară deasupra capului tău și nu ești în stare să faci nimic în privința lor, iar în spatele tău sunt civili”, a spus Dmytro, vizibil emoționat.
Prima dată când nu a avut niciun interceptor de lansat a fost în decembrie 2025. „Este greu de descris – sentimente puternice și foarte rele. Ca și cum ai învăța să mergi, dar nu ești în stare să mergi. Știi cum să respiri, dar nu ești în stare să respiri”, a spus el.
Statele bogate din Golf au folosit zeci de interceptoare
Lansatorul propriu-zis face parte dintr-un sistem complex de radare și centre de comandă și este operat de la distanță, șoferii vehiculelor unității aflându-se departe de lansator atunci când acesta trage. Un alt membru al echipajului, Heorhi, care lucrează în centrul de comandă, a spus că decizia privind racheta care trebuie interceptată „vine odată cu experiența” și este luată de comandantul unității.
„Este dificil, pentru că vezi ținte care zboară și amenință populația civilă, infrastructura critică, precum și familiile camarazilor mei și propria mea familie.” El a descris senzația lansării interceptorului drept „ceva magic”.
Criza globală privind aprovizionarea cu interceptoare Patriot a fost alimentată de utilizarea lor intensă în Golf, în martie și aprilie, adesea pentru a contracara atacuri iraniene cu drone relativ ieftine.
Se estimează că statele bogate din Golf au folosit zeci de astfel de interceptoare, iar Dmytro a spus că știa că conflictul din Orientul Mijlociu va avea în cele din urmă un impact asupra Ucrainei.
„Am anticipat că vom avea probleme. Am fost foarte șocați de numărul de rachete lansate simultan... chiar rachetele pe care noi le-am putea folosi împotriva rachetelor balistice rusești”, a spus el.
Decalaj între utilizare și producție
Forțele coaliției au folosit, în medie, 225 de interceptoare pe zi în primele patru zile ale războiului cu Iranul, potrivit Foreign Policy Research Institute. Institutul a remarcat că producătorul Lockheed Martin a fabricat 620 de interceptoare în 2025, adică 1,7 pe zi, ceea ce a creat un decalaj de 132 la 1 între utilizare și producție.
În ianuarie, Pentagonul a încheiat un acord pe șapte ani pentru ca Lockheed Martin să ajungă la o producție de 2.000 de interceptoare anual până în 2030, moment în care războiul din Ucraina ar fi ajuns la opt ani.
Nu este clar câte interceptoare i-au fost promise Ucrainei de către Statele Unite sau care este dimensiunea stocului american din care Zelenski spune că Ucraina deține 1%. Într-un interviu acordat CNN, Zelenski a abordat problema complexă a producerii de interceptoare în Ucraina, sub licență americană și cu sprijinul producătorilor acestora, spunând că le-a oferit companiilor Raytheon și Lockheed Martin proprietatea și controlul asupra oricărei fabrici de producție a interceptorilor pe care acestea ar permite-o în Ucraina.
„Va fi compania voastră”, și-a amintit el că le-a spus producătorilor americani. „Vor fi creierele noastre, mâinile noastre, inginerii noștri. Și voi face tot posibilul să construiesc o companie extraordinară... pentru ei. Pentru că nu am nevoie să vând interceptoarele altcuiva; am nevoie de ele pentru țara mea.” El a spus că obiectivul său este volumul producției și că producătorii ar putea stabili prețul.
El a spus că, în aproape cinci ani de război, a devenit expert în ceea ce privește capacitățile fiecărei țări. „Știu producția, facilitățile, armata și stocurile celor mai multe dintre țările din Europa, inclusiv ale Statelor Unite. Nu totul, dar multe lucruri.”
În marja summitului NATO de la Ankara, în iunie, Trump i-a oferit Ucrainei licențe pentru a începe producția de interceptoare. Reprezentanți ai Raytheon și Lockheed Martin au mers la Kiev pentru a se întâlni cu Zelenski, iar la scurt timp după aceea Trump și-a exprimat îndoielile că acordarea licențelor va avea loc.
Ca răspuns la interviul CNN cu Zelenski, un oficial de la Casa Albă a declarat că nu au fost luate decizii și nu au fost oferite garanții privind producția de interceptoare Patriot și că securitatea tehnologiei americane este prioritară.
Întrebat de CNN dacă ar putea construi imediat o baterie Patriot și un interceptor, în cazul în care i s-ar permite să ignore problemele legate de proprietatea intelectuală, Dmytro a avut o reacție pesimistă: „Nu. Categoric nu, pentru că este o procedură foarte complexă și necesită foarte multe cunoștințe și foarte multe informații tehnice.”
