Patru barje au fost scufundate în Dunăre, în august, pentru a ajuta la asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Autoritățile anunțau atunci rezultate încurajatoare, însă un raport guvernamental întocmit după mai bine de două luni arată că intervenția a avut o eficiență redusă, iar efectele obținute au fost anulate ulterior de scăderea debitului fluviului.
Documentul arată și că unele dintre celelalte soluții încercate sau analizate pentru menținerea alimentării cu apă a centralei au avut rezultate insuficiente. Costurile totale ale intervențiilor și măsurilor propuse ar putea depăși 33 de milioane de lei, însă cheltuielile efective nu au fost încă centralizate.
Informațiile apar în Raportul final privind activitatea Comitetului interministerial Bala, consultat de News.ro. Documentul acoperă perioada iulie - 15 octombrie 2026 și se află în stadiul final de redactare, urmând să fie adoptat.
De la „vești bune” la eficiență redusă
Pe 7 și 8 august, patru barje au fost scufundate în Dunăre, în zona centralei nucleare de la Cernavodă, în prezența ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță. Intervenția făcea parte din măsurile luate pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor, în condițiile în care seceta provocase o scădere accentuată a nivelului Dunării.
Cu numai câteva zile înainte, pe 4 august, ministrul anunța că lucrările hidrotehnice executate de Apele Române începuseră să dea rezultate. „Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2 cm față de ziua trecută”, declara Radu Miruță.
Ministrul explica atunci că prognoza indica, de fapt, o scădere a nivelului cu 2 centimetri, astfel că intervenția ar fi produs un câștig net de cel puțin 4 centimetri.
Potrivit calculelor prezentate de acesta, rezultatul însemna încă două zile de funcționare a centralei. „Felicitări, ANAR, pentru soluție!”, transmitea ministrul.
La momentul scufundării barjelor, Miruță admitea însă că se așteptau doar efecte mici în urma acestei etape a intervenției.
Acum, raportul Comitetului interministerial Bala arată limitele soluției. „Intervenția executată cu barje la Bala a avut eficiență redusă, iar soluțiile structurale temporare modelate au indicat câștiguri de 1-3 cm”, se arată în document.
Raportul explică și de ce efectele obținute nu s-au menținut. „Efectul barjelor la Cernavodă a fost anulat de scăderea naturală a debitului, redistribuit spre brațul Borcea în lipsa dragajului pe Dunărea Veche”, precizează autorii.
Nivelul Dunării a continuat să scadă. Dacă în august cota apei era de -214 centimetri, în prezent a ajuns la -257 de centimetri.
Nici celelalte soluții nu au dat rezultatele așteptate
Raportul analizează și alte intervenții hidrotehnice. Un dig de 150 de metri, numit în termeni tehnici epiu, a avut un efect considerat insuficient. Varianta extinderii sale la 450 de metri a fost analizată, dar nu putea fi realizată în timpul disponibil pentru intervenția de urgență.
Documentul mai arată că seceta din 2026 a dus la niveluri excepțional de scăzute ale apei, care nu fuseseră anticipate de studiile existente. „Valorile hidrologice din 2026 nu au fost anticipate de niciun studiu disponibil”, se precizează în raport.
Cât ar putea costa intervențiile
Raportul nu prezintă deocamdată o sumă finală a cheltuielilor. Include însă estimări și solicitări de finanțare pentru mai multe operațiuni, care, însumate, ar putea depăși 33 de milioane de lei.
Costurile sunt detaliate astfel:
- Apele Române: au estimat că folosirea barjelor încărcate cu apă și a pompelor mobile ar costa între 4 și 6 milioane de lei pentru o intervenție de 14 zile sau între 7 și 10 milioane de lei pentru 30 de zile, fără TVA.
- Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU): a solicitat 2,074 milioane de lei pentru carburanți, piese de schimb și reparații, necesare unei misiuni de zece zile.
- Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ): a solicitat finanțare pentru două contracte de dragaj (lucrări de adâncire și curățare a albiei Dunării), în valoare de 6,712 milioane de lei și, respectiv, 4,027 milioane de lei.
- Barje și lucrări conexe: valoarea barjelor, a anrocamentelor (blocuri de piatră folosite în lucrările hidrotehnice) și a serviciilor asociate a fost estimată la 6,288 milioane de lei.
- Nuclearelectrica: a raportat costuri estimate la 3,6 milioane de lei, fără TVA, pentru modificări temporare de proiect, închirieri și apă demineralizată.
Sumele nu reprezintă însă un bilanț al banilor deja cheltuiți. Unele sunt estimări pentru soluții propuse sau finanțări solicitate, iar raportul precizează că, la momentul redactării, costurile nu erau încă centralizate.
Ziua 1696 Ucraina țintește iar Google-ul rusesc și blochează aeroporturile Moscovei. 4 drone în Moldova. Kievul rămâne fără rachete Patriot
Britanicii anticipează o surpriză în meciul Universitatea Craiova - Getafe din Conference League
Trei copii și o învățătoare, uciși într-un atac armat la o școală din SUA. Atacatorul avea 16 ani
PNL exclude intrarea vreunui liberal în Guvern. Vasile Blaga: Votăm Cabinetul Niculescu dacă va respecta „exact” parcursul Bolojan
