Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au transmis o solicitare publică prin care cer Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare și parchetelor competente să verifice de urgență cum au apărut în presă anumite înscrisuri din Dosarul 10 August.
Cei care au publicat acele înscrisuri la care nu ar fi trebuit să aibă acces sunt Q Magazine și Luju.ro, site-uri cunoscute pentru apropierea de cei care se aflau la conducere în 2018, considerați responsabili pentru intervenția violentă a jandarmilor la protestul pașnic din 10 August.
Aceste site-uri au publicat declarația de abținere a judecătorului Ruxandra Grecu de la Curtea de Apel București, care a cerut să fie recuzat pentru că se consideră în incompatibilitate să soluționeze cauza 10 August.
Grecu spune că nu se consideră în măsură să judece această speță pentru că procurorul Bogdan Pîrlog, cel care a deschis dosarul privind intervenția în forță a jandarmilor la protestul din 10 august, a reprezentat-o în trecut într-o cauză disciplinară.
Ce este declarația de abținere și de ce nu e publică
Asociațiile arată că astfel de declarații de abținere arată profesionalismul magistraților, care vor sa fie 100% siguri că soluțiile date de ei nu vor putea fi puse la îndoială. De altfel, acesta este motivul pentru care ele nu sunt publice
”Subscrisele asociații arată că abținerea unui judecător reprezintă o obligație a acestuia de a se retrage de la judecata unei cauze, atunci când constată fie o situație de incompatibilitate, determinată strict de lege, fie existența unor elemente suficiente care ar induce o aparentă stare de incompatibilitate, prin punerea la îndoială a imparțialității sale.
Așadar, reglementarea incidentului procedural al abținerii se adresează conștiinței judecătorului învestit cu judecarea unei cauze, care este dator să se asigure că soluția pe care urmează să o pronunțe este dincolo de orice suspiciune. Codul de Procedură Penală impune ca declarația de abținere să fie examinată în ședință nepublică/în camera de consiliu, de către alt judecător, cu posibilitatea ascultării judecătorului care a declarat că se abține.
Este limpede, astfel, că aceste date țin de onestitatea și profesionalismul magistraților chemați să aplice legea, că pot cuprinde informații strict personale, că tocmai de aceea nu au fost și nu sunt destinate publicității”, se arată în comunicatul citat.
Credibilitatea justiției din România e în joc
Asociațiile arată că, atunci când apar în presă astfel de informații nepuse în context, afectează încrederea cetățenilor în justiție. De altfel, titlurile articolelor menționate în comunicat într-acolo duc, conținând sintagme precum ”incompatibilitate cât casa” sau ”scandalos”.
”Cu toate acestea, prin mecanisme necunoscute, nu pentru prima dată, astfel de informații ajung în mass-media, fără explicații și fără ca vreo instituție a statului, abilitată de lege, să se sesizeze cu privire la modalitatea în care aceste se scurg în anumite publicații și aduc atingere imaginii justiției.
Cunoscând impactul enorm pe care soluționarea dosarului 10 August îl are pentru viitorul României și pentru credibilitatea Justiției din România, solicităm ca autoritățile abilitate să verifice de urgenţă această situație.
Este inadmisibil ca, în contextul în care magistratura din România a fost supusă unui asalt continuu în ultimii ani, în care magistrații români sunt constant denigrați în emisiuni TV sau în articole de presă, aceste autorități să fie lipsite de reacție”, adaugă asociațiile de magisrați.
