Dosarul 10 August, pe elefantul roz de la o instanță la alta. Cum a planificat PSD violențele de acum doi ani?

Dosarul 10 August, pe elefantul roz de la o instanță la alta. Cum a planificat PSD violențele de acum doi ani?

Problema competenței Curții de Apel vizavi de judecarea infirmării realizate de Giorgiana Hosu, șefa DIICOT, s-a pus chiar din momentul trimiterii dosarului la această instanță.

Judecătorii Curții de Apel București și-au declinat, ieri, competența în ce privește validarea infirmării ordonanței de clasare a Dosarului 10 August și au trimis cauza la Tribunalul București. 

Mai mulți specialiști în procedură penală au anunțat din primul moment că nu judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel trebuie să judece infirmarea clasării Dosarului 10 August. Există suspiciuni, conform unor procurori din Parchetul General, că doamna Hosu, șefa DIICOT, ar fi trimis special dosarul la o instanță necompetentă pentru a-l întârzia și mai mult.

La doi ani de la evenimentele tragice din Piața Victoriei, când zeci de mii de manifestanți pașnici au fost atacați cu gaze lacrimogene, Dosarul 10 August este clasat în urma mașinațiunilor făcute de DIICOT, o secție a Parchetului General care în ultimii ani pare să fi fost controlată de PSD.

2 ani de la 10 August: Cum au arătat protestele de la Cotroceni, MAI și DIICOT

Giorgiana Hosu i-a făcut “un cadou otrăvit” lui Klaus Iohannis, cel care a numit-o în funcție, punându-l pe acesta într-o situație jenantă în fața opiniei publice.

Actuala șefă DIICOT a fost propusă de Cătălin Predoiu, ministrul al Justiției și membru PNL, dar n-a primit avizul CSM. Cu toate acestea, președintele României i-a oferit poziția de procuror-șef DIICOT.

Dosarul 10 August poate fi redeschis doar în urma deciziei favorabile a unui judecător de cameră preliminară a Tribunalului București.

Dacă o astfel de decizie va fi pozitivă, atunci dosarul se întoarce la Parchetul Militar unde cercetările vor fi reluate din punctul în care au rămas în 2019, când ancheta a fost preluată de DIICOT. 

10 August, fotografie de familie cu cei 100.000 care au salvat democrația

Procurorii militari pot extinde cercetarea penală. Dosarul, în cea mai optimistă situație, poate ajunge la instanța de judecată în următoarele șase luni. Cel mai probabil, aniversarea de trei ani a marelui protest din Piața Victoriei se va desfășura tot la umbra elefantului roz și fără niciun vinovat.

La doi ani de la protestul din 10 august, un ONG a realizat un elefant roz pentru a critica actuala putere că nu poate asigura o anchetă penală independentă cu privire la violențele forțelor de ordine din acea seară – Foto Inquam/Octav Ganea

”Elefantul din încăpere, despre care preşedintele Iohannis vorbea în anul 2017 la una dintre şedinţele de guvern unde se încerca blocarea Justiţiei, a devenit acum Dosarul 10 August. Pentru că elefantul nu mai este vizibil pentru preşedinte, pentru ministrul Justiţiei, procurorul General, DIICOT şi ministrul de Interne, am decis să-l vopsim în roz”, a declarat Cătălina Hopârteanu, reprezentant Declic, organizație care a organizat o serie de proteste în fața instituțiilor publice la doi ani de la tragicele evenimente.  

Antrenamente și repetiții făcute de PSD pentru reacția violentă din data de 10 august  2018

Începând cu protestul din 31 ianuarie 2017, atunci când Guvernul Grindeanu emite Ordonanța 13, cea care modifica legea penală în favoarea infractorilor care activau în domeniul public, a urmat o serie lungă de manifestații pe parcursul a peste 20 de luni, culminând cu marele miting din data de 10 august 2018.

Scoaterea Dosarului 10 August din ghearele DIICOT. Giorgiana Hosu a refuzat să infirme clasarea, procurorul general n-a fost de acord

Toate aceste manifestări erau împotriva PSD și a modului cum dorește modificarea legislației penale pentru a favoriza corupția. În toată această perioadă au existat trei mitinguri în care s-au înregistrat încleștări violente între grupuri de manifestanți și forțele de ordine.

E vorba de mitingul din data de 1 februarie 2017, unde un grup de huligani intră în conflict cu forțele de jandarmi. Un al doilea miting este cel din data de 20 iunie 2018 în care se înregistrează “un comportament ciudat al jandarmilor” și se produce reținerea unui jurnalist german, iar al treilea este mitingul din data de 10 august.

Carmen Dan, ministru de Interne în 2018, a fost implicată în organizarea violențelor din Piața Victoriei. Ea a fost audiată de procurori, dar n-a fost pusă sub învinuire. La doi ani de la acele evenimente, un protestatar o acuză – Foto: InquamPhotos/Octav Ganea

În perioada 31 ianuarie 2017 – 10 august 2018 au avut loc peste 50 de proteste în Piața Victoriei și cel puțin 10 mari marșuri prin București în care nu s-au înregistrat violențe și confruntări între forțele de ordine și manifestanți.

Au existat tensiuni, discuții în contradictoriu. Trebuie precizat că majoritatea acestor proteste au fost spontane, fără aprobare din partea primăriei. De multe ori, erau organizații care cereau astfel de aprobări, dar ele erau refuzate.

Ca să nu mai amintim faptul că Gabriela Firea făcea tot posibilul pentru a-i scoate pe manifestanți din Piața Victoriei, ajungând chiar la soluția să facă un târg de Crăciun în mijlocul intersecției din fața Guvernului pentru a opri protestele.

Această descriere a mitingurilor în care jandarmii intervin în forță e foarte importantă pentru a arăta cum căutau liderii PSD soluții pentru a compromite mișcările de stradă și cum au planificat represiunea din 10 august 2018.

Mitingul din 1 februarie 2017

Uimirea lui Liviu Dragnea, președintele PSD la acea oră, a fost atât de mare când a observat reacția opiniei publice față de adoptarea Ordonanței 13 încât și-a dat seama că are nevoie rapid de o soluție pentru a opri protestele de stradă.

Miercuri, 1 februarie, 150.000 de oameni au ieșit în stradă ca să protesteze la adresa OUG 13 numai în București și încă pe atât în mai multe orașe din țară.

După ora 23:00, zeci de manifestanți au început să arunce cu obiecte în forțele de jandarmi. Confruntările au fost violente, protestatarii au aruncat cu petarde în jandarmi, aceștia au răspuns cu gaze lacrimogene. Totul se întâmpla pe latura stângă a Palatului Victoria.

Efectul violențelor de la acest protest a fost unul și mai mobilizator. După câteva zile, au fost publicate mărturii și mesaje care arătau că gruparea violentă de la miting era formată din membrii galeriilor de fotbal.

“Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, reiese că galeriile au fost chemate la protest”, se arată în rechizitoriul în urma căruia huliganii de la mitingul din 2017 au fost trimiși în judecată.

Dar procurorii n-au mers cu ancheta mai departe. Au stabilit că huliganii au fost angajați de cineva, au fost chemat în Piața Victoriei și atât. Cei care i-au mobilizat au rămas în umbră.

Mitingul din 20 iunie 2018

Din februarie 2017 și până în iunie 2018, deși protestele nu s-au oprit nicio clipă, nu s-au mai semnalat violențe. Chiar mai mult, s-a creat o normă ca aceste proteste să fie unele model, fără fisură.

După fiecare manifestație din Piața Victoriei, își făcea apariția un grup de voluntari care curăța locul. Pe parcursul protestului, prin mulțime circulau voluntari care aveau saci pentru a colecta sticle de plastic, hârtii, mucuri de țigară etc.

De asemenea, atât jandarmii, cât și protestatarii aveau negociatori desemnați care stăteau de vorbă pentru a elimina tensiunile dintre cele două tabere.

Dar în 20 iunie nu a mai fost la fel. Atitudinea jandarmilor s-a schimbat. Au devenit irascibili, provocatori și fără multe explicații au reținut un jurnalist german, pe Paul Arne Wagner, care venise în România să filmeze un documentar despre proteste și despre cariera de politician a lui Liviu Dragnea.

“Că eu aveam în momentul în care m-au ridicat din senin legitimație, rucsac mare cu echipament, o cameră la gât, nu am fost suficient de vizibil pentru jandarmii care m-au ridicat, venind din spate, pe trecerea de pietoni. În plus, costumul de intervenție al forțelor speciale ale Jandarmeriei, costumul… de luptător cu platoșe, fără nicio inscripție la vedere, nu reprezintă nici el un act oficial”, a scris jurnalistul german la acea vreme pe pagina sa de Facebook.

La vremea respectivă s-a discutat mult în presă și pe rețelele sociale despre brusca schimbare de atitudine a forțelor de ordine. O explicație a fost că Paul Wagner era urmărit pentru faptul că lucra la documentarul despre Dragnea, iar o alta a fost că forțele de jandarmi se antrenau pentru un eveniment mai mare.

La acest miting, liderii PSD știau de 5 zile că în data de 10 august va avea loc un mare protest.

Într-un articol din data de 15 iunie publicat de cotidianul “Adevărul” este semnalat faptul că pe Facebook a fost lansat un eveniment intitulat “Pe 10 august românii vin la București #diasporaacasă”.

Mitingul din 10 august 2018

Strategia de compromitere a protestului din data de 10 august a fost făcută, combinând cele două planuri de acțiune puse în practică la evenimentul din data de 1 februarie și repetiția intervenției forțelor de ordine din data de 20 iunie. Adică, pe de-o parte, aducerea unor grupări de huligani în Piața Victoriei și, pe de altă parte, provocarea manifestanților și intervenție în forță din partea jandarmilor.

“După ora 20:00, s-a auzit că vin cei de la Dinamo, că sunt strânși nu știu unde și că vin pe (bulevardul) Ștefan cel Mare. Le-am zis atunci, de ce nu-i opriți acolo, mergeți, îi băgați undeva, îi luați, că-i cunoașteți, știți cine sunt, știți cum arată, galeriile le au jandarmii în baza de date”, a declarat Speranța Cliseru, prefectul Bucureștiului în data de 10 august 2018, într-un interviu acordat semnatarului acestui articol.

Prefectul de atunci, numit de PSD, a mărturisit că nu a înțeles de ce conducerea Jandarmeriei nu a intervenit împotriva huliganilor veniți în Piața Victoriei. Conform unor surse, la mitingul din data de 10 august, au fost huligani infiltrați printre manifestanți care aveau misiunea să atace forțele de ordine.

“În zona Piața Victoriei din Municipiul București, s-au produs incidente violente care au avut ca rezultat rănirea mai multor persoane. În mijlocul participanților, au acționat un număr de peste o mie de persoane care se manifestau violent atât la adresa forțelor de ordine, cât și la adresa protestatarilor pașnici, încercând forțarea cordonului de jandarmi”, se arată în ordonanța Secției Parchetelor Militare, realizată cu ocazia declinării competenței și predării dosarului la DIICOT.

Această ordonanță reprezintă documentul de predare a întregii anchete de urmărire penală cu toate probele strânse până atunci.

Trebuie subliniat faptul că procurorii militari vorbesc de persoane infiltrate care se manifestau violent atât față de protestatarii pașnici, cât și față de forțele de ordine. Aceasta e o descriere precisă a agenților provocatori.

Din cei 1.000 despre care vorbesc procurorii, 12 huligani au fost condamnați în data de 31 iulie 2020 la pedepse cu suspendare.

Nici procurorii, nici judecătorii în timpul procesului n-au mers pe fir pentru a descoperi cine sunt cei care i-au chemat în Piața Victoriei, cine sunt cei care i-au plătit și cu cine au făcut înțelegerea.

Și în această situație forțele de ordine din România, poliția și jandarmii au comunicat și au făcut înțelegeri cu persoane care încalcă legea. Dacă mai era nevoie de o dovadă în plus, zilele trecute reprezentanții poliției au acordat protecție unui clan mafiot din Capitală în timpul înmormântării unui lider al acestuia.

Poliția Capitalei pusă în genunchi în fața interlopilor de șeful Bogdan Berechet

Cei care privesc: Vela, Despescu, Berechet

Represiunea manifestației din data de 10 august arată a fi o acțiune premeditată a unei formațiuni politice aflate la guvernare pentru înlăturarea opoziției civice.

Din păcate, se poate spune că premeditarea a ajuns până acolo în care DIICOT a clasat Dosarul 10 August, salvându-i pe cei trei șefi ai Jandarmeriei și pe secretarul de stat din Ministerul de Interne puși inițial sub învinuire de către procurorii militari.