Scoaterea Dosarului 10 August din ghearele DIICOT. Giorgiana Hosu a refuzat să infirme clasarea, procurorul general n-a fost de acord

Scoaterea Dosarului 10 August din ghearele DIICOT. Giorgiana Hosu a refuzat să infirme clasarea, procurorul general n-a fost de acord

La trei săptămâni de la publicarea comunicatului prin care DIICOT anunța clasarea parțială a Dosarului 10 august, Giorgiana Hosu, procurorul șef DIICOT, infirmă decizia deși, inițial, a refuzat, anunțând că a întocmit acte în dosar. Procurorul general Gabriela Scutea a considerat refuzul nejustificat.

Giorgiana Hosu, șefa DIICOT, printr-o nouă ordonanță infirmă întreaga cercetare penală realizată de procurorul Doru Stoica, menținând doar soluția de clasare a plângerilor legate de “tentativa de lovitură de stat”.

Textul integral al Ordonanței de infirmare a clasării Dosarului 10 august

Această nouă întorsătură în drumul întortocheat al Dosarului 10 August către masa unui complet de judecată arată implicațiile politice din acest dosar și care au fost cercetate parțial de către procurorii Parchetului Militar.

Ordonanța de clasare scrisă de procurorul Doru Stoica anula întreaga muncă făcută de anchetatorii de la Parchetul Militar și anula orice responsabilitate juridică a unor oficiali ai statului român care au răspuns la comenzile politice ale liderilor PSD, Liviu Dragnea și Carmen Dan.

Implicarea lui Dragnea și Carmen Dan în represiunea din 10 august, demonstrată. Procurorii închid ochii

În 2018, comisarul Mihai Dan Chirică era secretar de stat în Ministerul de Interne. El a făcut parte din grupul operativ aflat în Piața Victoriei, la data de 10 august, alături de prefectul Bucureștiului de atunci, Speranța Cliseru, viceprimarul Aurelian Bădulescu, maiorul Laurențiu Cazan, șeful dispozitivului de jandarmi din Piața Victoriei din acea dată, și alții.

Chirică Dan Mihai a exercitat presiuni asupra prefectului Bucureștiului pentru a aproba formal ordinul de intervenție în forță

Procuror militar, anchetă Dosar 10 August

Conform anchetei realizate de procurorii militari, Mihai Dan Chirică este cel care ținea legătura cu Carmen Dan, aflată în sediul ministerului pe toată durata desfășurării “operațiunii”, acesta fiind acuzat pentru abuz în serviciu pentru că “a exercitat presiuni asupra prefectului Bucureștiului (Speranța Cliseru - n.red.) pentru a aproba formal ordinul de intervenție în forță” a jandarmilor împotriva manifestanților, se arată în dosarul întocmit de procurorii Parchetului Militar.

Această acuzație a fost clasată de procurorul DIICOT Doru Stoica în data de 26 iunie 2020 pentru a fi infirmată de Giorgiana Hosu, șefa DIICOT în data de 4 august.

Am vorbit cu șeful meu direct, domnul Chirică, secretar de stat care se ocupa de prefecți. M-a întrebat dacă s-a dat ordinul

Speranța Cliseru, prefectul Bucureștiului în data de 10 august 2018
Citiți și:

Linia de comunicare Liviu Dragnea - Carmen Dan - Mihai Chirică - șefii Jandarmeriei nu este descrisă în nicio cercetare penală, dar ea este confirmată de declarațiile mai multor oficiali prezenți la acel eveniment tragic din istoria recentă a României.

“Am vorbit cu șeful meu direct, domnul Chirică, secretar de stat care se ocupa de prefecți. M-a întrebat dacă s-a dat ordinul (e vorba de ordinul de intervenție în forță a trupelor de jandarmi - n.red.), dacă nu s-a dat.

I-am spus că nu s-a dat. Din câte am înțeles, cam voia să dăm ordinul. Nu spunea explicit, dar insista. Tot întreba: <N-ați dat, doamnă, ordinul? N-ați dat, doamnă, ordinul? În sensul acesta”, a declarat Speranța Cliseru, prefectul Bucureștiului la acea dată, într-un interviu oferit în anul 2018 semnatarului acestui articol.

La întrebarea directă pe care i-am pus-o: “Dacă domnul Chirică era în legătură cu Carmen Dan, ministrul de Interne de atunci?”, prefectul Speranța Cliseru mi-a precizat: “Cam așa s-a exprimat. Că e pe-acolo. <Suntem cu toții!>, mi-a spus domnul Chirică”.

Acest episod arată implicarea directă a Guvernului PSD în reprimarea manifestației, implicare pe care procurorul Doru Stoica a evitat să o ancheteze, mai mult, a clasat și întreaga anchetă realizată de procurorii militari care l-au pus sub învinuire pe subalternul lui Carmen Dan.

Problemele DIICOT

DIICOT, parchetul anti-mafia, e o instituție care are multe probleme în aceste zile.

Prin nominalizarea din 2017 de către Tudorel Toader a lui Felix Bănilă în poziția de șef al DIICOT, PSD a politizat excesiv această instituție, transformând-o într-un bastion de luptă cu Parchetul General, condus la acea vreme de Augustin Lazăr, și cu DNA, parchetul anti-corupție condus de Laura Codruța Kovesi. 

Prin DIICOT și Secția Specială, Liviu Dragnea, liderul PSD, a încercat să subordoneze politic sistemul de justiție și să compromită realegerea lui Klaus Iohannis pentru un nou mandat de președinte.

Din cauza politizării instituției, procurorii DIICOT au compromis mai multe dosare, inclusiv cel al crimelor de la Caracal, eșec în urma căruia Felix Bănilă a plecat de la conducerea instituției la cererea președintelui.

Giorgiana Hosu, noua șefă a DIICOT, nominalizată de ministrul Justiției Cătălin Predoiu și numită de Klaus Iohannis, în ciuda avizului negativ dat de CSM, avea misiunea de a reface încrederea și de a reforma DIICOT, dar a eșuat.

Scandalurile publice legate de superficialitatea anchetelor realizate de DIICOT au continuat, culminând cu “clasarea” Dosarului 10 August.

Giorgiana Hosu refuză să respingă clasarea Dosarului 10 August pe motiv că a participat la anchetă

Giorgiana Hosu, procurorul-șef DIICOT, are o strategie de a evita să fie asociată și să-și asume răspunderea pentru eșecul "dosarelor importante" - Foto: Inquam/Octav Ganea
Giorgiana Hosu a refuzat inițial să infirme soluția de clasare a Dosarului 10 August dată de procurorul Doru Stoica.

Printr-o declarație dată în data de 21 iulie, la șase zile de la publicarea soluției, Giorgiana Hosu a anunțat că “sunt incidente dispozițiile… (legale)… raportat la împrejurarea că a făcut acte de urmărire penală în dosarul menționat, situație în care îndeplinirea prerogativelor circumscrise controlului ierarhic superior… ar putea să creeze o suspiciune rezonabilă cu privire la imparțialitatea sa”, se arată în documentul oficial de infirmare a clasării Dosarului 10 August.

O sursă din Parchet a declarat pentru SpotMedia.ro, sub protecția anonimatului, că această strategie nu e ceva neobișnuit pentru doamna Hosu. “E un fel de protecție pentru a nu fi nevoită să-și asume dosarul”, a spus sursa citată.

Raționamentul e următorul: dacă intră în dosar și face câteva acte, mai mult sau mai puțin de urmărire penală, nu este obligată să semneze soluția. 

În același timp, legea o oprește să intervină și să ceară corectarea erorilor din dosar sau refacerea acestuia pentru că a participat, într-un fel, la anchetă, dar opinia publică n-are de unde să afle acest lucru. 

De exemplu, a scris două citații de martori. În cele 24 de volume cât are Dosarul 10 August sunt imposibil de detectat. Astfel, numele ei nu apare public, iar întreaga responsabilitate e pe umerii procurorului care scrie soluția care ajunge direct la instanță, fără a se mai exercita niciun filtru de legalitate a urmăririi penale.

Din același document de infirmare aflăm că Gabriela Scutea, procurorul general al României, “a dispus ca neîntemeiată declarația de abținere (a doamnei Hosu - n.red.), în urma analizării materialului probator”.

Posibile tensiuni între DIICOT și Parchetul General

Din aceste paragrafe care apar în documentul oficial se poate deduce că a fost un schimb intens de adrese oficiale și discuții în ce privește dezastrul produs de soluția de clasare a Dosarului 10 August.

Procurorul general a procedat corect în încercarea de a salva cercetarea penală din acest dosar. Doamna Scutea a verificat actele făcute de Giorgiana Hosu în dosar și a constatat că nu au fost “unele de urmărire penală”, astfel că prerogativa de control a rămas la dispoziția Giorgianei Hosu.

În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată, totuși, că aceasta nu e valabilă, iar actele făcute de Giorgiana Hosu sunt unele de urmărire penală, atunci Gabriela Scutea poate să infirme personal clasarea făcută de DIICOT din postura de procuror ierarhic superior, dar pe cu totul și cu totul alte motive. Nu cele care sunt acum pe masa judecătorului.

Judecata poate începe în șase luni

Protestul din 10 august 2018, București, Piața Victoriei. Începutul altercațiilor.
Filmul represiunii manifestației din data de 10 august 2018 - Privesc.eu/YouTube

“Dosarul 10 August, în cazul în care infirmarea soluției de clasare e aprobată de judecătorul de cameră preliminară, poate ajunge în șase luni la instanță”, ne-a declarat un expert juridic care cunoaște speța, dar a dorit să-și păstreze anonimatul.

“Nu cred că în jurisprudența noastră există un termen de judecată dat atât de scurt, în mai puțin de 24 de ore de la infirmarea soluției de către procuror”, a spus aceeași persoană.

Joi, 6 august, e primul termen la Curtea de Apel București în care un judecător va examina ordonanța de infirmare a clasării Dosarului 10 August emisă de DIICOT. În cazul în care judecătorul decide valabilitatea ordonanței, Dosarul 10 August se întoarce la Parchetul Militar, unde vor fi reluate cercetările exact din punctul în care au rămas în urmă cu un an, când dosarul a fost preluat de DIICOT. 

De asemenea, există posibilitatea ca judecătorul Curții de Apel București să-și decline competența, iar cauza să fie transferată la o curte inferioară.

La acest termen vor fi audiate părțile și e de presupus ca învinuiții să ceară o amânare pentru a-și pregăti apărarea.

Dosarul 10 August, un test important pentru sistemul democratic din România

Decizia de clasare a Dosarului 10 August a fost o lovitură pentru societatea civilă, pentru sistemul juridic, dar și pentru cel politic. Și asta pentru că întreaga ordonanță de clasare este un document care nu ține seama de realitate, fiind realizat împotriva evidențelor, cu scopul de a-i salva pe cei implicați. 

În această ordonanță se mai ascunde un pericol observat de mai mulți reprezentanți ai societății civile - Jandarmeria Română primește un cec în alb în ce privește folosirea violenței împotriva manifestanților de orice fel și, în plus, încurajează orice regim politic să apeleze la represiune împotriva reprezentanților Opoziției.

10 August a fost o confruntare majoră între două tabere politice cu implicația serviciilor de informații. PSD, partidul aflat la putere, a vrut să folosească actele de violență montate la protest pentru a crea fundamentul juridic de suspendare și acuzare a președintelui pentru tentativă de schimbare a ordinii constituționale. 

Operațiunea gândită de Liviu Dragnea, aflat atunci sub presiunea unei noi condamnări penale pentru corupție, a eșuat tocmai datorită mobilizării societății civile, celor 100.000 de oameni care au manifestat pașnic, fiind prinși la mijloc între trupele de huligani aduse de PSD în Piața Victoriei și jandarmii montați de șefii lor ca să reprime manifestația.

E foarte important să se afle întregul adevăr despre represiunea din 10 August pentru a descuraja orice regim politic să se folosească de instituții ale statului pentru a-și înlătura oponenții. 

10 August e unul dintre cele mai importante examene din istoria recentă pe care trebuie să le treacă sistemul democratic din România.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇