Decenii la rând, Occidentul și în special Washingtonul s-au tot întrebat cum poate fi rezolvată o problemă precum Coreea de Nord. Încă n-au reușit să găsească răspunsul.
Situația a devenit și mai presantă după ce Kim Jong-un și Vladimir Putin par să fi început o nouă eră a prieteniei. Cei doi s-au întâlnit săptămâna aceasta în Rusia, iar liderul de la Kremlin a acceptat invitația lui Kim de a vizita Coreea de Nord.
Sunt puține detalii despre un posibil acord încheiat de Moscova și Phenian, dar cele mai mari preocupări sunt legate de riscul ca Rusia să ofere tehnologie care implică rachete balistice sau sisteme submarine nucleare.
Statele Unite urmăresc evoluția, dar au cam rămas fără idei, se arată într-o analiză publicată de BBC.
Până acum, Washingtonul a răspuns cu aprecieri ironice, arătând că Putin este atât de disperat încât a ajuns "să cerșească" ajutorul unei națiuni "paria" și e nevoit să umble "cu pălăria în mână" prin țara sa. Ca de fiecare dată, Casa Albă a amenințat și cu consecințe serioase, fără a le specifica.
În trusa cu instrumente economice americane n-a mai rămas mare lucru pentru a îndrepta relația cu Coreea de Nord. După cum glumea un reporter american acreditat la Departamentul de Stat al SUA, ar mai putea fi vreun magazin sau două de colț din Phenian care n-au fost țintite de sancțiunile americane și cam atât. Acțiunile Washingtonului s-au oprit aici.
Ce poate face, în aceste condiții, președintele Joe Biden, care s-a concentrat pe contracararea Chinei, pentru a aduce Coreea de Nord la masa discuțiilor?
America pune sancțiuni, Kim face ce vrea
În timpul unei vizite la Seul, în mai anul trecut, Biden a fost întrebat de reporteri dacă are vreun mesaj pentru Kim. "Salut. Punct", a răspuns el.
"Dacă Biden era într-adevăr deschis pentru discuții, așa cum pare să sugereze Departamentul de Stat, atunci acesta a fost un mod bizar de a o arăta", spune Frank Aum, expert în Asia de Nord-Est la Institutul Păcii din SUA.
A fost încă o oportunitate ratată, consideră el: "O serie de pași greșiți și de oportunități ratate de ambele părți în ultimele șapte decenii au dus cumulativ la situația de nerezolvat pe care o avem astăzi."
Kim pare neinteresat de un dialog cu americanii. El nu a răspuns la oferta actuală a Washingtonului de a se angaja în discuții oriunde și oricând. În schimb, a făcut tot ce putea ca să se dovedească o amenințare demnă de luat în serios, în timp ce continuă să-și construiască arsenalul nuclear.
Din 2022, a făcut peste 100 de teste nucleare și a încercat de două ori, fără succes, să lanseze un satelit de spionaj. Toate astea sub cele mai stricte sancțiuni impuse vreodată regimului său.
"Cred că SUA au subestimat cât de rezilientă și de hotărâtă era Coreea de Nord pentru a contracara presiunea internațională. Multe persoane din diferite administrații au caracterizat probabil problema nord-coreeană ca o îngrijorare de rangul trei și nu i-au acordat atenția necesară, fie pentru că e o țară mică, fie că părea tot timpul pe punctul de a intra în colaps", explică Aum.
Experții cred că asta l-a pus pe Kim mai jos pe lista de priorități decât era cazul. Riscul reprezentat de Beijing l-a surclasat pe cel al Phenianului, crede Christopher Greene, analist pe Coreea la Crisis Group.
"Cred că SUA au decis că o strategie de descurajare și izolare este cel mai bun lucru pe care îl pot face. Și pot să înțeleg de ce. Suntem în situația în care Coreea de Nord se poate baza pe Rusia și China mai mult decât în deceniile trecute. Ce anume au SUA de oferit la care să răspundă Coreea de Nord?", arată acesta.
Greene avansează ideea "diplomației creative", dar și el rămâne pesimist: "Nu cred că există vreo cale acum."
Trump a rămas cu mâna goală
Momentul crucial a fost acum câțiva ani, la summit-ul de la Hanoi, în februarie 2019. Fostul președinte american Donald Trump i-a oferit atunci lui Kim posibilitatea reducerii sancțiunilor în schimbul renunțării la centrul de cercetare nucleară de la Yongbyon. Kim a ignorat oferta, a spus John Bolton, fostul consilier de securitate națională. Deși avea mari speranțe, Trump a fost nevoit să bată lungul drum spre casă cu mâna goală.
Nici a treia întâlnire din acel an, organizată în Zona Demilitarizată dintre cele două Corei, n-a dat roade - spectacolul steril al unei prietenii forțate nu a putut acoperi lipsa de rezultate. Prejudiciul fusese deja făcut.
"După eșecul usturător al discuțiilor de la Hanoi, cred că Kim a fost și mai hotărât să ajungă într-o poziție mai puternică, cu un arsenal mai mare, mai amenințător", spune Jean Lee, un expert în Coreea de Nord care a deschis primul birou al agenției Associated Press în Phenian.
Acesta crede că liderul nord-coreean ar putea să aștepte pentru a vedea ce se întâmplă la următoarele alegeri din SUA și dacă Trump, cu care are o relație puternică, se poate întoarce la Casa Albă.
Factorul chinez și o posibilă soluție
De la summit-urile Trump-Kim, China a devenit, fără îndoială, cea mai spinoasă problemă externă a Washingtonului. Biden și administrația sa au făcut un efort diplomatic uriaș în Asia, de la restartarea relațiilor cu Beijingul, la întărirea alianțelor și creșterea influenței în regiune.
Toate astea, se pare, cu costul ignorării prea mult timp a Coreei de Nord până în punctul în care nu mai există canale diplomatice.
Între timp, Beijingul, care cultivă relații atât cu Moscova, cât și cu Phenianul, este un jucător crucial și în calculele pe care Washingtonul le face în privința Coreei de Nord.
Pe de o parte, Chinei îi convine stabilitatea în regiune. Cooperarea mai bună între Rusia și Coreea de Nord poate atrage mai multe elemente ale armatei americane în Asia de Est, ceea ce Beijingul nu-și dorește. Președintele chinez Xi Jinping s-a erijat și în rolul de pacificator global și a insistat pe o soluție chineză la războiul din Ucraina. Din acest motiv, nu-și permite să fie văzut sprijinind Phenianul sau Moscova în orice acțiune care ar prelungi războiul, dacă vrea să fie luat în serios.
Pe de altă parte, China ar putea privi o alianță Rusia - Coreea de Nord ca pe un mod de a contrabalansa influența Americii în Asia.
Greene consideră, însă, că pornind de la această variantă, înfiriparea unei povești despre "un nou Război Rece" ar fi exagerată. Mai degrabă, spune el, am putea asista la un joc prin care Kim caută să profite de tensiunile dintre marile puteri mondiale.
"Bănuiesc că lui Kim Jong-un i-ar plăcea să-și diversifice relațiile și să întoarcă Rusia și China una împotriva alteia ca să obțină ce-și dorește. Ceea ce SUA trebuie să facă acum este să vadă ce oportunități ar putea oferi", este concluzia expertului.
T.D.