Liceele vor putea organiza, dacă vor dori, examene de admitere, iar elevii se vor putea transfera de la un liceu la altul, în anumite condiții, se arată în Raportul proiectului ”România Educată” realizat de Administrația Prezidențială, publicat miercuri și trimis la Guvern, pentru implementare în perioada următoare.
Președintele Klaus Iohannis participă miercuri la ședința de guvern în care se va discuta Memorandumul privind implementarea proiectului ”România Educată” și aprobarea priorităților în reforma educației.
Raportul a fost publicat miercuri pe site-ul Administrației Prezidențiale.
Astfel, viziunea pentru fiecare nivel educațional din sistemul de învățământ preuniversitar și pentru învățământul superior este detaliată în Capitolul IV.
Administrația Prezidențială propune ca tranziția spre ciclul secundar superior, care se desfășoară la finalizarea clasei a VIII-a, să se facă astfel:
- Consilierul școlar va face o recomandare, pentru fiecare elev în parte, de încadrare în educația secundară superioară, în baza unei evaluări specifice. Ea se comunică elevului și părinților. Această recomandare are un caracter orientativ în stabilirea opțiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev și se include în portofoliul educațional. Decizia finală aparține elevului și familiei.
- Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a va avea forma unui test standardizat național, evaluând competențele-cheie ale elevilor. Rezultatele obținute la această evaluare sunt incluse în portofoliul educațional al elevului.
- După finalizarea testului, elevii se pot înscrie la o instituție de învățământ secundar superior, menționând, totodată, și variantele de rezervă, în ordinea preferințelor. Aceștia sunt admiși, de regulă, în instituția din prima opțiune, dacă cererea nu depășește capacitatea de școlarizare a unității. Repartizarea are loc pornind de la media evaluării naționale, pe locurile rămase libere după derularea examenelor de admitere și confirmarea ocupării locurilor de către elevii selectați.
”Atât liceele teoretice, cât și cele vocaționale și profesionale au dreptul (dar nu și obligația) de a organiza, examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației. (...) Cei care optează pentru a nu organiza un examen de admitere suplimentar vor utiliza rezultatele evaluării naționale pentru a departaja elevii, în cazul unui număr mare de cereri.
Elevii de clasa a VIII-a au dreptul de a se înscrie la examenul de admitere, iar cei care primesc o ofertă de studiu ca urmare a promovării acestuia, nu mai trebuie în mod obligatoriu să participe la Evaluarea Națională”, se mai arată în raport.
În cadrul liceelor, vor exista trei rute distincte: teoretică, vocațională (cu profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic) și profesională.
”Transferul între cele trei filiere ale învățământului secundar superior se poate face anual, în baza unor examene competitive, în funcție de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacității maxime de școlarizare. (...) Testele vor permite inclusiv schimbarea anului de studiu (de exemplu, pierderea/câștigarea unui an) și vor fi deschise și elevilor care doresc să „sară” un an de studiu în aceeași filieră (indiferent de an), având această capacitate. Transferurile nu se pot face în clasa a IX-a sau după începutul clasei a XII-a”, se mai arată în document.
”Cei care nu promovează bacalaureatul, dar finalizează clasa a XII-a (sau a XIII-a) primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care oferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului național de bacalaureat, inclusiv în sesiuni ulterioare”, se mai arată în raport.
De asemenea, ”tranziția către învățământul superior este condiționată de promovarea unui bacalaureat unitar care este condiție de acces și conferă tuturor celor care îl promovează nivelul 4 de calificare”.
”Acesta măsoară competențele elevilor în domenii-cheie, capacitatea lor de comprehensiune a unui text, abilitatea de a aplica instrumente matematice și alte competențe-cheie asociate trunchiului comun. Este standardizat, comparabil între sesiuni și predictiv pentru capacitatea de a progresa într-un mediu academic”, argumentează autorii raportului.
Țintele asumate în raport, propuse pentru orizontul de timp 2025-2030:
- 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educație antepreșcolară;
- 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară participă la îngrijire timpurie și educație;
- scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
- asigurarea unui consilier în carieră la cel mult 500 de elevi;
- reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional astfel încât să ajungă la cel mult 20%;
- până în 2030, proporția tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică și științe, conform metodologiei testelor PISA, va scădea, ajungând sub 15%;
- proporția elevilor de clasa a opta cu competențe scăzute în domeniul informatic ar trebui să fie sub 15%;
- creșterea ratei de angajare a absolvenților de învățământ profesional, până la 80% în primul an după absolvire;
- formarea a 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și a 40.000 din învățământul gimnazial pentru aplicarea noului curriculum centrat pe competențe;
- minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior sunt opționale;
- 20% dintre absolvenții de învățământ superior - licență și master - vor participa la programe de mobilitate externă;
- minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
- creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE
