Pandemia a schimbat modul în care se face școala în România și, odată cu digitalizarea forțată, am început să mai aruncăm un ochi și în ”ograda vecinilor”. De aici până la întrebarea ”cum se face școală în Vest?” a mai ramas doar un pas.
Miruna Senciuc, CEO BNP Paribas Personal Finance (Cetelem România) și Presedintele Asociatiei Absolvenților Liceului Francez Anna de Noailles, ne vorbește în cele ce urmează despre sistemul francez, abordarea integrată și, nu în ultimul rând, despre scoala on-line cu plusurile și minusurile sale.
”Sistemul de învățământ franțuzesc înseamnă în primul rând coerență”, explică într-un interviu acordat SpotMedia.ro Miruna Senciuc, absolventă și ea a Liceului Francez, o instituție cu o istorie de 100 de ani.
În primul rând, aș vrea să ne spuneți ce v-a determinat să vă implicați în conducerea acestei școlii?
Am terminat cursurile Liceului Francez de la Bucuresti Anna de Noailles in 1993 și sunt mândră de acest lucru.
Educația într-o astfel de instituție școlară este una bazată pe rigurozitate și complexitate. În mai multe ocazii din viața mea profesională m-am folosit de ceea ce am învățat în sistemul educațional francez și mă refer aici atât la cunoștințele acumulate, cât și la spiritul pe care ți-l impregnează anii de școală petrecuți în Liceul Francez.
Aici am apreciat că valorile sunt mereu susținute și încurajate, organizarea minuțioasă, dezvoltarea spiritului de competiție, accentul pus pe pregătire și analiză.
Astfel, dorința de a mă implica a venit natural pentru că îmi doresc să ajut și alți tineri să aibă parte de această experiență care, din punctul meu de vedere, va duce la un parcurs profesional de succes.
De asemenea, am ocazia să susțin foarte multe proiecte în care sunt implicați liceeni și care îi ajută să își prioritizeze alegerile pentru viitor dându-le șansa acumulării unor insight-uri din companii și medii de business variate.
Cum reușiți să vă împarțiți timpul între responsabilitățile în cadrul companiei și cele din fruntea asociației de absolvenți ai Liceului Francez?
Tot în sistemul francez de învățământ am învățat cât de important este să îți organizezi activitățile riguros și să fii cât mai eficient.
Nu îmi este deloc greu să îmi împart timpul pentru că ambele structuri sunt foarte importante pentru mine și fiecare vine cu plus-valoarea sa.
Încă de la început mi-am dat seama că îmi pot face timp pentru rolul de membru în Asociația Absolvenților Liceului Francez „Anna de Noailles” din București.
Altfel nu m-aș fi implicat, însă atunci când ceea ce faci te pasionează, nu există varianta în care nu ai găsi resurse.
Și mai ales, nu sunt singura care a pus pe picioare asociația în forma actuală: suntem un comitet de direcție, compus din 3 alți foști elevi și un angajat al Liceului care ne susține în orice ințiativă avem; le mulțumesc lui Hector Destailleur (antreprenor), Letiției Pop (profesor la Liceul Francez), Amirei Mihăilescu (diplomat, corespondent pentru francofonie în cadrul MAE) și lui Catherine Pommey (consilier de orientare pentru studii superioare).
Toți împreună am avut o plăcere deosebită să organizăm un prim eveniment și să punem pe picioare cadrul în care să se dezvolte din ce în ce mai mult această asociație. Evident, tot ceea ce facem este benevol și făcut cu mult drag și entuziasm.
Care este cea mai mare satisfacție pe care o aveți, în ciuda programului încărcat?
În acest moment cea mai mare satisfacție a mea este din punct de vedere profesional că, noi, toți, de la BNP Paribas Personal Finance, împreună, avem puterea și expertiza să trecem peste această perioadă tulbure generată de COVID-19.
Când am venit în România mi-am propus ca, folosindu-mă de experiența mea internațională în cadrul BNP Paribas Personal Finance, să aduc soluții inovatoare, să susțin investițiile în digitalizare și să fac toate demersurile pentru ca BNP Paribas Personal Finance să aibă un impact pozitiv în comunitate.
Voi continua să îmi concentrez atenția în zona de dezvoltare, venind în întâmpinarea clienților și partenerilor noștri cu soluții și produse financiare competitive, dar, evident, ținând cont și de schimbările generate de această criză.
Din punctul de vedere al asociației, am lansat un prim eveniment de mare succes, și anume Petrecerea de Craciun de la sfârșitul anului 2019, unde ne-am strâns mai mult de 100 de foști elevi revăzând cu drag diverse generații de profesori din acele vremuri. A fost o întâlnire extrem de energizantă și de emoționantă.
Din punct de vedere personal, sunt motivată când văd mândria băieților mei atunci când mă văd implicată în atâtea proiecte legate de Liceul Francez, unde sunt și ei elevi. Mă ajută să rămân mereu conectată la realitatea lor și să mă asigur de relevanța inițiativelor noastre.
Ce ar trebui să invățăm de la francezi, când vine vorba de educație?
Sistemul de învățământ franțuzesc înseamnă în primul rând coerență. Înseamnă că întâlnim aceeași programă și aceleași standarde de notare în toate 522 de școli din 139 de țări, unități de învățământ care aderă la Agenția pentru Educație Franceză în Străinătate (AEFE).
Sistemul francez presupune că toți elevii sunt tratați la fel, au egalitate de șanse și primesc o educație bazată pe solidaritate și toleranță, în care se pune accent pe dezvoltarea autonomiei și a spiritului critic.
După cum ne-a demonstrat și perioada tulbure prin care trecem, este necesar să facem investiții mai mari în domenii care au un impact definitioriu în dezvoltarea armonioasă a unei țări.
Unul dintre acestea este cel al educației. Trebuie să acordăm atenție sporită sistemului educațional românesc, care are nevoie de reformă și de o investiție majoră în pregătirea profesorilor, modernizarea programelor școlare, dar și a materialelor didactice.
În domeniul nostru, accentul principal este pus pe digitalizare și impact pozitiv și cred că aceste lucruri ar trebui să se regăsească și în strategia din învățământ.
Ultimele luni au demonstrat, într-adevăr forțat, că este nevoie de o digitalizare generală.
Cadrele didactice au fost obligate să se concentreze pe comunicarea online și pe soluții tehnologice moderne în predarea materiei.
Doar cu tineri educați și implicați putem avea o economie valoroasă, iar investiția în cele mai noi tehnologii nu face decât să pregătească viitorii angajați la standardele țărilor vestice.
Niște exemple de bune practici din sistemul francez ar fi centralizarea, organizarea și ramificarea sistemului de învățământ, dar și complexitatea bacalaureatului francez, la care doar 1 din 10 elevi reușește să obțină nota maximă, dar această diplomă asigură accesul automat la universitate.
Sistemul de notare din Franța este singurul care nu a fost modificat de mai bine de 170 de ani pentru că nu s-a simțit această nevoie. Încă din primul an de liceu elevii sunt orientați spre anumite domenii.
Liceul Francez beneficiază de un campus modern ce integrează cele mai noi tehnologii în cursurile zilnice, gândit să le permită elevilor să se dezvolte de-a lungul întregului spectru disciplinar, de la echipamentele moderne din laboratoarele de științe experimentale și până la sălile de sport și de teatru în care le este oferită o selecție diversă de activități extrașcolare.
Cum ar putea fi implementate aceste idei într-o strategie pentru sistemul de invățământ de stat, să fie accesibile pentru fiecare copil din România?
Am convingerea că, odată cu terminarea acestei crize, autoritățile române vor lua în calcul, pe lângă reorganizarea sistemului medical, și pe cea a sistemului de învățământ.
Poate că și o serie dezbateri cu societatea civilă sau asociatii de profil ar ajuta la formularea și implementarea unei strategii pe termen lung, care să ducă România în topul țărilor cu o educație modernă, adaptată cerințelor occidentale.
Consider că România ar avea mult de câștigat dacă ar implementa o politică națională bazată pe voluntariat, pe implicare benevolă în funcție de afinități, în care atât profesorii cât și conducerea școlilor sunt formați în acest spirit.
Aici avem multe de învățat de la francezi, și ne-ar ajuta un program de schimburi de experiență și cunoștințe cu școlile franceze, care ne-ar putea ajuta să înțelegem ce înseamnă metoda franțuzeazcă.
Din fericire, aceste interacțiuni au început deja, iar în România există deja 23 de școli bilingve sub umbrela FrancEducation.
Aproape 100% din elevii scolii promovează bacalaureatul și își continuă studiile la universități din Europa și mulți dintre absolvenți ajung politicieni, intelectuali și lideri în afaceri. Care este secretul reușitei?
Responsabil de rezultatele excelente ale elevilor mi se pare tot sistemul franțuzesc, care impune standarde academice riguroase.
Pentru a dezvolta autonomia și inițiativa elevilor, se lucrează deseori pe bază de proiecte individuale, care îi stimulează pe copii să fie custozii propriului lor produs final.
Liceul Francez din București are și avantajul de a avea un personal didactic excelent, care însoțește elevii de-a lungul anilor de formare cu multă înțelepciune și dedicare – dovadă că rata de promovabilitate a bacalaureatului este cu mult peste cea din Franța (80%) și România (sub 70%).
În plus, caracterul cosmopolit al Școlii Franceze aduce o deschidere specială către diversitate culturală, copiii având acces la o perspectivă complexă prin virtutea celor șase limbi predate, promovării spiritului de competiție și interacțiunii zilnice cu colegi de origini diverse (peste 20 de naționalități).
Cum ați descrie noua generație din România?
De-a lungul anilor am fost încântată să văd cât de exigenți sunt membrii noii generații: atât cu ei înșiși, cât și cu societatea în care trăiesc.
Sunt ambițioși în căutarea scopului care să îi împlinească, sunt atenți la lumea din jurul lor și au așteptări mari de la semeni să protejeze realitatea în care s-au născut.
În mod surprinzător, sunt mai puțin dispuși să ia totul de-a gata decât generațiile care au trăit vremuri mai grele: muncesc din greu să protejeze ceea ce au, de la aspectele materiale până la mediul înconjurător, iar asta ne dă speranță pentru viitor.
Cu toate acestea, membrii generațiilor Y și Z sunt și mai nerăbdători să își atingă obiectivele și un nivel optim de confort, iar acest lucru, împreună cu stilul de lucru mai liberal, poate da naștere unor tensiuni intergeneraționale.
Acest lucru este valabil peste tot în lume și consider că este esențial să învățăm unii de la alții pentru a ajunge să conviețuim armonios, beneficiind de pe urma creativității și perfecționismului celor tineri, fără a pierde din vedere învățăturile și stoicismul celor mai experimentați.
Ce părere aveți despre școala online și homeschooling?
Din fericire, elevii se adaptează cel mai repede mediului virtual, pentru că sunt nativi ai online-ului iar mulți dintre ei au crescut chiar înconjurați de social media.
Pe termen scurt, școala online le poate dezvolta autonomia copiilor mai mari, dezvoltându-le tot mai mult competențele digitale.
Pe termen lung, însă, nu este un mod de lucru dezirabil, neputând să înlocuiască dimensiunile sociale, interacțiunea directă cu profesorii și relaționarea cu colegii de clasă, toate aspecte vitale pentru dezvoltarea armonioasă a unor ființe sociale cum sunt copiii.
Cu toate acestea, sunt convinsă că această experiență, nedorită și dificilă cum a fost, va schimba pe termen lung practica pedagogică – predominant în bine, orientând-o către individ și obligând-o să îi capteze atenția, să pună informația într-o formă mai atractivă și, implicit, mai eficientă.
Este un lucru pe care l-am învățat și în mediul profesional din experiența lucrului de acasă, unde deseori am fost nevoiți să simplificăm mesajele și, așa cum spune vechea glumă, să transformăm acea ședință într-un email.
Acum ne pregătim să lucrăm altfel, să revenim la un alt „nou”, pentru că nu ne mai putem întoarce la ce era înainte de această criză. Ne adaptăm și evoluăm.
Cum ar trebui să se pregătească tinerii dacă își doresc un job foarte bun în viitor?
Caracteristicile clasice ale pedagogiei franceze sunt foarte potrivite în pregătirea tinerilor pentru mediul de afaceri: autonomie, inventivitate, abilitatea de a căuta și folosi informația corect, gestionarea de proiecte, spiritul critic, respectul pentru cei din jur și adaptabilitatea – în acest sens, elevii își schimbă în fiecare an educatoarea/educatorul și colegii, încă din clasa întâi.
Profesorii îl acompaniază pe fiecare elev pentru a progresa, indiferent de nivelul lui, iar acesta este un lucru care m-a încântat: se pune mai mare preț pe progresul făcut de la un an la altul, decât pe performanțele obținute în fața clasei, un exemplu perfect al excelenței educaționale și al competiției pozitive dezvoltate de sistemul francez. Niciun elev nu este lăsat în urmă.
În plus, încă din clasa a noua elevii Liceului Francez efectuează stagii în mediul profesional, ceea ce le permite să înțeleagă ce se întâmplă în fiecare domeniu pentru a putea lua o decizie informată cu privire la direcția spre care să se orienteze.
Este un lucru pe care ne dorim să îl dezvoltăm cu ajutorul Asociației Absolvenților, facilitarea accesului elevilor în stagii de practică la toate meseriile și companiile, prin intermediul foștilor elevi ai liceului care astăzi activează în mediul de business.
Citește și: