Viceguvernator BNR: Nu ne aşteptăm în continuare la creşteri de preţuri ca în ultimele trimestre, ci din contră

Leonardo Badea, viceguvernatorul BNR, spune că ce a fost mai greu a trecut din punct de vedere al scumpirilor, iar Banca Naţională nu se mai aşteaptă în continuare la creşteri de preţuri de o asemenea magnitudine ca în ultimele trimestre.

Rata anuală a inflaţiei s-a situat la 5% în luna iulie, conform INS, ceea ce este în marja prognozei realizate la publicarea celui mai recent raport privind inflaţia, a declarat Badea, la ZF Live.

„Aşadar, vorbim despre o creştere în raport cu luna iulie a anului anterior. Tot în raport puteţi vedea că estimările noastre privind rata anuală a inflaţiei sunt de 5,3% în septembrie şi 5,6% la finele anului. Comparând rata de 5% din iulie cu estimarea de 5,6% în decembrie, înţelegem că partea cea mai consistentă a creşterii preţurilor se află în spate. Ea s-a produs deja şi este un aspect foarte important în interpretarea cifrelor statistice şi a estimărilor menţionate.

ADVERTISING

Nu ne aşteptăm în continuare la creşteri de preţuri de o asemenea magnitudine ca în ultimele trimestre, ci din contră. Este de aşteptat ca dinamica acestora să se tempereze vizibil pe parcursul trimestrelor următoare. Acesta este un prim element foarte important de reţinut", a subliniat oficialul BNR.

Acesta a subliniat că există preţuri pe care politica monetară a BNR nu le poate ţine în frâu:

"Al doilea lucru foarte important are legătură cu structura inflaţiei, adică ţine de contribuţia preţurilor din cadrul fiecărei categorii principale de bunuri şi servicii la evoluţia indicelui agregat al preţurilor de consum, adică la dinamica inflaţiei.

Aici suntem nevoiţi să recunoaştem şi să acceptăm că o parte importantă a preţurilor din economie nu este influenţată deloc sau este doar foarte puţin afectată de conduita politicii monetare a băncii centrale. Şi în România, ca în toate celelalte ţări, există o serie de preţuri la bunuri şi servicii care sunt mult mai volatile pe termen scurt şi care se modifică la influenţa unor factori exogeni, deci care se află în afara capacităţii de influenţare a instrumentelor de care dispune o bancă centrală”, a spus Badea.

ADVERTISING

În plus, există multe incertitudini legate de viitorul preţurilor, unele ţinând de evoluţia pandemiei.

„Deşi suntem pe o pantă de normalitate a situaţiei după afectarea majoră a funcţionării economiei, provocată de debutul pandemiei, totuşi ne confruntăm în continuare de multe incertitudini şi acestea se vor continua să se manifeste şi în viitor, cel puţin pe parcursul trimestrelor următoare.

Noi lucrăm cu multiple scenarii care continuă să fie influenţate de o multitudine de surse interconectate de risc care ar putea acţiona în ambele sensuri în privinţa evoluţiei viitoare a inflaţiei.

Cel mai important este caracterul incert al evoluţiilor economice în contextul rezolvării problemei date de criza sanitară, deşi anumiţi indicatori care măsoară gradul de incertitudine asociat evoluţiei economice au cunoscut unele îmbunătăţiri, ei continuă să rămâne la valori istorice destul de ridicate”, a declarat Badea.

ADVERTISING

Creşterea economică se bazează pe consumul intern

Cât despre creşterea economică, cu care se tot laudă premierul Florin Cîţu, aceasta se bazează pe consumul intern al românilor.

„Per ansamblul semestrului 1 din 2021, potrivit datelor comunicate de INS, produsul intern brut a crescut cu 6,5% pe serie brută şi cu 6,2% pe serie ajustată sezonier. Pentru T1 avem date ceva mai detaliate, care arată contribuţia importantă a cererii interne la evoluţia pozitivă a activităţii economice din perspectiva evoluţiei în termeni anuali.

Astfel, determinantul major va constitui consumul gospodăriilor populaţiei, care s-a redinamizat considerabil în condiţiile revigorării puternice a cumpărăturilor. S-au cumpărat mărfuri şi servicii în contextul relativei relaxări a acelor restricţii adoptate pentru controlul pandemiei", a mai spus Badea.

Problema deficitelor

Oficialul BNR a vorbit şi despre deficite, la care România are mari probleme:

"Privim cu foarte mare atenţie această problemă a deficitelor, în special deficitul bugetar şi deficitul de cont curent.

Atât deficitul bugetar, cât şi cel de cont curent sunt factori cheie în evaluarea agenţiilor internaţionale de rating, ale investitorilor străini, iar informaţiile cu privire la evoluţiile acestora au contribuit la modificarea pe piaţă a dobânzilor şi a cursului de schimb. (...)

Deficitul bugetar consolidat a ajuns pe T2 la 19,2 miliarde de lei, 1,7% din PIB, devansându-l pe cel din precedentele trei luni, însă într-o mult mai mică măsură decât în anii anteriori.

Per ansamblul primului semestru s-a acumulat un deficit de 3% din PIB. Dacă îl analizăm cu cel din intervalul similar al anului precedent, este considerabil inferior, pentru că atunci erau alte condiţii.

Din punctul meu de vedere, este foarte important să nu ne abatem de la ţinta de deficit bugetar pentru acest an, care este de circa 7% din PIB pe metodologia cash. Dacă putem profita de dinamica pozitivă peste aşteptări a PIB-ului pentru ca deficitul să fie mai mic decât ţinta, atunci spaţiul de manevră ar reprezenta un câştig, un buffer valoros pentru atenuarea unor eventuale şocuri imprevizibile.”

Din păcate, la noi creştere economică înseamnă creştere de consum din import.

„Ştiţi foarte bine că discuţia este la fel de importantă şi pentru deficitul de cont curent. De câte ori discut despre deficitul de cont curent nu pierd ocazia să aduc în discuţie nevoie transformărilor structurale, fără de care nu vom putea ieşi uşor din acest cerc vicios în care ne aflăm şi care provine din faptul că, la noi, creşterea consumului este însoţită de creşterea importului.

(...)

Este important să reuşim să acoperim în proporţie cât mai mare deficitul de cont curent cu fluxuri care nu generează datorie. Ideal ar fi peste nivelul de peste 70% care a fost consemnat în 2020. Trebuie să reducem acest vulnerabilităţi structurale care afectează economia României... Avem un sold al investiţiilor străine ce depăşeşte probabil 90 de miliarde de euro, ceea ce este îmbucurător”, a mai spus viceguvernatorul BNR.

Citeşte şi: