UE a confirmat că Marea Britanie va trebui să plătească la bugetul comunitar dacă dorește o integrare mai strânsă în piața unică, în special în sectorul energiei electrice.
Decizia marchează un nou test pentru relația post-Brexit și vine după ce majoritatea statelor membre au susținut ideea unei contribuții financiare pentru orice beneficiu suplimentar acordat Londrei, scrie The Guardian.
Ministrul irlandez pentru Europa, Thomas Byrne, a declarat că țările UE consideră „politic realist” ca Marea Britanie să plătească pentru participarea la piața internă de electricitate.
„Irlanda vrea ca Marea Britanie să se bucure de avantajele unei colaborări mai strânse cu Uniunea Europeană. Însă există un cost pentru toate acestea și există discuții de purtat în ceea ce privește costul pentru Marea Britanie”, a spus el.
Decizia UE, luată săptămâna trecută, presupune ca Londra să contribuie la buget pentru a putea accesa piața energetică europeană, deși Regatul Unit achită deja costuri legate de retragerea din blocul comunitar.
Între timp, negocierile sunt blocate și în privința accesului companiilor britanice la programul european de apărare SAFE, de 150 de miliarde de euro, pentru care Bruxelles-ul cere o taxă de intrare de până la 6 miliarde de euro.
Într-o notă mai optimistă, Byrne a spus că speră într-un acord privind simplificarea controalelor alimentare și veterinare la frontieră în a doua jumătate a anului 2026, sub președinția irlandeză a Consiliului UE.
Negocierile vor porni de la mandatul aprobat săptămâna trecută de statele membre.
Tensiuni în negocierile post-Brexit
Deși, în mai, premierul britanic Keir Starmer și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au convenit să exploreze opțiunea participării Regatului Unit la piața internă de energie, documentul nu menționa explicit necesitatea unei contribuții financiare.
Ulterior, mai multe state, inclusiv Germania și Belgia, au avertizat că Londra nu poate „selecta doar avantajele” pieței unice fără să respecte regulile comune.
Oficiali ai Comisiei au descris Regatul Unit drept un „partener complicat și provocator”, subliniind că discuțiile necesită „nervi de oțel și unitate” între statele membre.
În privința programului de apărare SAFE, unele estimări privind o taxă de intrare de până la 6,5 miliarde de euro au fost criticate în Marea Britanie. Fostul diplomat Peter Ricketts a afirmat că o astfel de sumă sugerează că „unele state membre nu doresc intrarea Regatului Unit în schemă”.
La rândul său, eurodeputatul Sandro Gozi a subliniat că resetarea relației trebuie să producă rezultate vizibile: „Trebuie să arătăm cetățenilor și mediului de afaceri că această colaborare reînnoită face diferența”.
Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a reiterat că Londra vrea o relație „constructivă și amplă” cu UE, dar că va accepta doar acorduri „avantajoase pentru Regatul Unit”. Autoritățile de la Londra au refuzat să comenteze evoluția negocierilor.
Eurodeputatul irlandez Barry Andrews a avertizat însă că progresele sunt „foarte lente” și că, având în vedere climatul geopolitic, UE și Marea Britanie ar trebui „să accelereze către un acord, mai ales în domeniul apărării”.