Românii nu mai vor să lucreze în restaurante și hoteluri. Poate fi importul de angajați din Asia o soluție la penuria de personal?

Românii nu mai vor să lucreze în restaurante și hoteluri. Poate fi importul de angajați din Asia o soluție la penuria de personal?

HoReCa a fost unul dintre domeniile cele mai afectate de lockdown și de măsurile luate în pandemie. Așadar, vara asta s-a dat drumul mult-așteptatului sezon turistic, dar mulți dintre patronii de hoteluri și restaurante s-au trezit că nu au angajați suficienți și că nu pot face față.

Cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut în anul 2020 cu 35% faţă de 2019, la 17,9 miliarde de lei, în comparaţie cu 27,5 miliarde de lei în 2019, relevă o analiză realizată de platforma Termene.ro pe baza situaţiilor financiare raportate de companiile din România.

Numărul de angajaţi din industria hotelurilor şi a restaurantelor s-a redus pe parcursul anului 2020 de la 186.000 la 150.000, o scădere de 19% în raport cu anul anterior. Nivelul cumulat al pierderilor nete din HoReCa a crescut cu 220% în 2020, până la 2,3 miliarde de lei, faţă de 710 milioane de lei în 2019.

"Patronii intră în bucătărie, ca să țină locul bucătarilor sau au ajuns să servească ei la mese. Nu are cine să facă munca asta", a precizat la Digi24, Cristian Bărhălescu, vicepreședinte ANAT. S-a ajuns la situația asta din mai multe motive: pandemia, nesiguranța locului de muncă și lipsa școlilor în care angajații din domeniul HoReCa să poată fi specializați.

Astfel, în căutarea unui loc de muncă stabil, angajații care lucrau în restaurante și terase au plecat în străinătate sau s-au reprofilat. Cei mai mulți s-au îndreptat spre construcții, vânzări sau activități de secretariat, a spus Bărhălescu.

În căutarea potențialelor soluții, patronii din HoReCa pot apela la importul de angajați din străinătate, în special din țările asiatice. Work From Asia este una dintre agențiile acreditate care aduc în România angajați din țări precum Sri Lanka, Nepal, Bangladesh, Filipine, Pakistan şi Indonezia.

Yosef Gavriel Peisakh, General Manager, a explicat în interviul acordat SpotMedia.ro care este parcursul legal al acestora, cum sunt tratați aici, în ce domenii lucrează, ce salarii primesc și ce tendințe se mai conturează în domeniul importului de angajați.

Patronii de restaurante și hotelierii, în special cei de pe litoral, se plâng de faptul că există o penurie de angajați. Cum a influențat pandemia fluxul de personal din HORECA?

În contextul în care restaurantele şi hotelurile au fost nevoite să îşi întrerupă activitatea, iar restricţiile au fost impuse pe o perioadă mult prea lungă de timp, personalul local angajat s-a reorientat către alte locuri de muncă şi implicit alte domenii de activitate. Această nevoie de stabilitate a oamenilor care îşi câştigau veniturile din acest domeniu s-a tradus printr-o mare pierdere a numărului de angajaţi pentru patroni, care astfel au rămas fără forţă de muncă.

Care sunt motivele pentru care această industrie nu mai este atractivă pentru români?

Cauza principală o reprezintă lipsa de stabilitate cu care angajaţii s-au confruntat în contextul pandemiei şi al restricţiilor de funcţionare. Mai mult decât atât, românii sunt foarte nemulţumiţi de salariile de bază extrem de mici planificate de manageri pentru aceste locuri de muncă. Cei mai mulţi patroni calculează salariile în funcţie de potenţialul bacşis primit de personal de la clienţi, ceea ce contribuie semnificativ la sentimentul de instabilitate resimţit de către angajaţi.

De ce importul de personal poate fi o soluție pentru această problemă?

Importul de personal din Asia reprezintă o soluţie în primul rând pentru nevoia de stabilitate a patronilor. Mai mult decât atât, la nivel economic salariile realizate de către personalul din Asia aici, în România, sunt satisfăcătoare din punct de vedere al puterii de cumpărare, iar aproape toţi aceşti angajaţi străini reuşesc să trimită bani acasă, famiilor lăsate în urmă la mii de kilometri distanţă.

În concluzie, angajaţii din Asia sunt stabili, vin aici în România în baza unor contracte de minim doi ani, sunt mulţumiţi de condiţiile oferite de către angajatori, aşa că în final avem atât patroni fericiţi, cât şi forţă de muncă mulţumită.

Importul de personal, mai ales cel din țările asiatice, are deja o tradiție în România. Ne puteți da câteva date legate de cât personal ați plasat în ultimii 2-3 ani - și cum preconizați că va evolua numărul acestora în 2021?

Agenția noastră de recrutare şi plasare a forței de muncă din Asia este activă pe piaţa muncii din România încă din 2010, aşa că se poate spune că suntem unul dintre jucătorii principali ai acestui domeniu, atât ca vechime, cât şi ca rezultate sau reputaţie.

Începând cu 2017, estimările noastre indică o creştere a numărului străinilor contractați pentru muncă în România cu aproximativ 20% anual.

Singurul moment în care acest procent a înregistrat o scădere a fost în momentul de vârf al pandemiei din punct de vedere al restricţiilor, respectiv în 2020, în perioada martie – iulie. Ulterior situaţia s-a redresat, iar în momentul de faţă compania noastră înregistrează în continuare o creştere de 15-20% faţă de anul trecut.

Și cum a schimbat pandemia lucrurile în acest domeniu? 

Schimbarea permanentă a fost resimţită exclusiv în HoReCa, acesta fiind de altfel singurul domeniu afectat vizibil de pandemie. Din punctul nostru de vedere, atât pentru segmentul construcţiilor, confecţiilor, cel agricol sau industrial, lucrurile au rămas neschimbate. Mai mult decât atât am înregistrat chiar şi o creştere a cererilor de recrutare şi plasare a personalului asiatic pentru segmentul domestic. Vorbim acum despre bone, menajere şi chiar asistenţi domestici.

Odată cu instalarea lockdown-ului, foarte mulţi oameni au fost nevoiţi să lucreze de acasă, în prezenţa copiilor, ceea ce le reducea drastic şansele de eficienţă. Acesta a fost motivul pentru care cei mai mulţi dintre ei au ales să solicite şi să angajeze ajutor din Asia. Odată ce antreprenorii români au accesat forţa de muncă în cadrul propriei familii, pasul firesc a fost acela de a-şi dori să reproducă acest model şi în afacerile lor, ceea ce aşa cum ne aşteptam s-a dovedit a fi un real succes.

Cum funcționează, mai exact, importul de personal? Care sunt etapele procesului de recrutare și de plasare de personal? 

Totul începe în momentul semnării contractului de recrutare dintre WORK FROM ASIA şi angajator. Această etapă este urmată de selecția personalului pe baza unui interviu online şi a unor clipuri video cu proba practică. Desigur că un rol important îl are şi CV-ul potenţialului angajat.

În anumite cazuri şi în funcție de numărul candidaților solicitaţi, noi ne deplasăm împreună cu clienţii în ţara de origine a candidaților pentru efectuarea selecției bazate pe testare şi interviuri în persoană.

Odată găsiţi angajaţii potriviţi pentru job, urmează etapa întocmirii documentaţiei necesare în vederea obținerii Autorizației de Muncă. Ulterior obținerii avizului favorabil de la Inspectoratul General pentru Imigrări este obținută viza de lungă ședere pentru încadrarea în muncă.

Desigur că legislaţia actuală prevede şi obţinerea avizului favorabil în vederea părăsirii ţării de origine al candidatului pentru muncă în România. Odată îndeplinite aceste criterii, lucrurile devin mai uşoare, pentru că deja vorbim despre sosirea şi plasarea angajatului şi încadrarea lui în muncă;

După obținerea permisului de ședere în România, urmează monitorizarea relațiilor angajat-angajator şi urmărirea integrării candidaților şi medierea conflictelor de muncă. Aşa cum vedeţi acest domeniu este unul extrem de complex, care implică foarte multă responsabilitate din partea agenţiei de plasare şi recrutare. 

Care sunt țările din care provin cei mai mulți angajați străini plasați prin import de personal? 

Cei mai mulţi angajaţi străini provin din Sri Lanka şi sunt precedaţi ca cifre de cei din Nepal, Bangladesh, Filipine, Pakistan şi Indonezia. 

Și ce tendințe observați anul acesta?

Anul acesta observ o creştere a solicitărilor de recrutare și plasare pentru personalul din Filipine, care este considerat a fi o categorie PREMIUM, atât la nivelul pregătirii, cât si din punct de vedere al calităţii serviciilor prestate.

Care sunt cele mai dorite domenii și joburi de către străini? Și care sunt salariile de încadrare? 

În ceea ce priveşte domeniile de activitate care importă cel mai mult forţa de muncă, noi am înregistrat cele mai multe solicitări pentru: domeniul construcţiilor, agricultură şi zootehnie, confecţiile textile şi Horeca, pentru a menţiona doar câteva dintre acestea.

Aria de activitate a agenţiei include şi asigurarea forţei de muncă pentru segmentul industrial, unde pune la dispoziţia clienţilor săi personal din Asia pentru orice tip de fabrică, până la intermedierea serviciilor de curăţenie, îngrijire persoane vârstnice sau cu dizabilităţi. Înregistram cereri de personal asiatic şi pentru sprijinirea sectoarelor auto, de la prin oferirea de personal pentru domeniul automotive, până la soluţionarea lipsei de personal din service-urile auto, spălătorii şi nu în ultimul rând domeniul transporturilor de mărfuri şi persoane. 

În ceea ce priveşte salariile, pentru a va face o idee, în domeniul construcţiilor, angajaţii necalificaţi primesc de la 2500 de lei net, în timp ce muncitorii calificaţi sunt remuneraţi cu 3000 de lei net. Acestor salarii li se adaugă desigur şi costurile implicate de asigurarea cazării şi mesei pentru fiecare angajat, o clauză contractuală clară în cazul importului forţei de muncă.

Explicați-ne care sunt condițiile în care un muncitor din Pakistan, să zicem, muncește și trăiește aici, în România.

Responsabilitatea este a agenţiilor de plasare şi recrutare a forţei de muncă. În cazul nostru, încheiem un contract de prestări servicii cu angajatorul, valabil pe toată perioada contractuală a prestării de servicii de către angajat.

Asta înseamnă că noi avem dreptul să comunicăm cu angajaţii, să îi vizităm la locurile de muncă, să inspectăm condiţiile de cazare a muncitorilor şi chiar să intervenim în cazul în care constatăm neconformităţi. 

Vin de regulă doar muncitori sezonieri sau sunt mai degrabă cazuri în care ocupă și poziții permanent? 

Pentru că cei mai mulți muncitori vin de la mii de kilometri distanță și își lasă familia în urmă, în speranța unui trăi mai bun, 90% din personalul străin este angajat permanent.

De ce preferă unii asiatici să lucreze în România? Ce le oferim noi și nu găsesc în țara lor? 

De la nivelul salarial atractiv, față de cel existent în țara de origine, la posibilitatea de a putea trăi în România, după 5 ani consecutivi de muncă aici, până la condițiile de climă - în cazul de față, cele patru anotimpuri diferite reprezintă un element atractiv. Nu în ultimul rând, posibilitatea de a lucra și trăi în Europa reprezintă o mare oportunitate pentru cei mai mulți dintre ei.

Ce doriți să adăugați și nu v-am întrebat? 

Aș vrea să subliniez importanța colaborării dintre mediul de afaceri românesc și agențiile de plasare și recrutare a personalului din Asia acreditate. Cele mai multe situații dramatice, cele văzute la știri, în care muncitorii sunt pur și simplu abandonați sau exploatați de către angajatori, se întâmplă pentru că intermediarii nu sunt pregătiți să facă față acestor situații.

Nu acționează legal, în conformitate cu rigorile legislative și mai mult decât atât pun viețile oamenilor în pericol. Este un apel aproape disperat pe care vrem să îl facem auzit și cunoscut de către toți angajatorii de a-și alege agenții de recrutare acreditate. Numai așa putem să ne asigurăm cu toții că nu se ajunge la trafic uman.

Citește și:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇