Avem şi o veste bună despre mult hulitul deficit.
Primele date privind execuția bugetului consolidat pe luna ianuarie 2026 arată un excedent de 845 milioane de lei, potrivit informațiilor văzute de Ziarul Financiar.
Informaţia a fost confirmată şi de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-un interviu pentru Bloomberg.
„Aceasta este prima execuție bugetară din luna ianuarie cu excedent din ultimii șapte ani, precedenta fiind în 2019”, a spus Nazare, adăugând că îmbunătățirea soldului bugetar „transmite un semnal clar de disciplină fiscală”.
Veniturile statului s-au ridicat la 55,1 miliarde lei, depășind cheltuielile de 54,3 miliarde de lei.
Comparativ, în ianuarie 2025, în mandatul Guvernului Ciolacu, bugetul înregistra un deficit de 11 miliarde de lei, adică 0,6% din PIB.
Expertul financiar Iancu Guda explică: „NU, situația NU este cauzată de amânarea aprobării bugetului pe 2026 în Parlament (anul trecut proiectul Legii bugetului de stat pentru 2025 a fost adoptat pe 5 februarie și publicat în Monitorul Oficial pe 10 februarie 2025). DE CE AVEM EXCEDENT FISCAL în IANUARIE: veniturile au crescut cu 18%, cheltuielile au scăzut cu 6%. În lipsa bugetului, cheltuielile NU pot crește, dar în realitate au scăzut.”
Creșteri și scăderi notabile
Venituri totale:
- 55,1 miliarde lei, +18% față de ianuarie 2025.
- TVA: +24% (creștere de la 19% la 21%)
- Impozit pe profit: +22%
- Accize: +7% (indicând scăderea consumului de produse accizabile)
- Contribuții de asigurări sociale: +8% (efect al încetinirii creșterilor salariale)
- Impozit pe salarii și venit: +31% (ca urmare a majorării impozitului pe dividende)
Cheltuieli totale:
- 54,3 miliarde lei, -6% comparativ cu ianuarie 2025.
- Bunuri și servicii: -12%
- Cheltuieli cu dobânzile: -8% (în ciuda creșterii datoriei publice în 2025 cu 146 miliarde lei)
- Cheltuieli de personal: -3% (aproximativ 0,5 miliarde lei în ianuarie)
Ministrul de Finanțe spune că România are cel mai mic cost de finanțare din ultimii 2 ani
Context și explicații
PIB-ul estimat pentru 2026 este de 2.045 miliarde lei, cu 6% mai mare în termeni nominali față de 2025.
În lipsa aprobării bugetului pe 2026, cheltuielile sunt limitate conform reglementărilor, ceea ce explică parțial scăderea lor comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Iancu Guda subliniază că rezultatele reflectă și efectele reformelor ANAF: „Încasările cresc mai rapid decât inflația, consumul și dinamica taxelor. Încep să se vadă rezultatele controalelor automate pe indicatori, legislația mai strictă privind eșalonările și schimbările din direcțiile importante. Este dovada reducerii economiei subterane și a diminuării muncii la negru.”
Aceste date sugerează că România a început anul 2026 cu o situație fiscală mult mai solidă comparativ cu 2025, cu venituri în creștere rapidă și cheltuieli controlate, ceea ce oferă un semnal pozitiv pentru stabilitatea economică.
Conform ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, ținta de deficit pentru acest an este „spre 6%”, însă provocarea acestui an este coordonarea măsurilor de reduceri bugetare cu cele de relansare a economiei, care se află în recesiune tehnică. În acest context, fondurile europene, mai ales cele din PNRR, vor juca un rol esențial.