Riscul cel mare anul acesta va fi să nu avem energie. Există prea puțină energie în piață și noi penalizăm producția - Interviu

Riscul cel mare anul acesta va fi să nu avem energie. Există prea puțină energie în piață și noi penalizăm producția - <span style="color:#990000;font-size:100%;">Interviu</span>
Foto: Facebook Otilia Nuțu

Nu ne preocupăm deloc de securitatea energetică, iar riscul cel mare anul acesta va fi să nu avem energie. Cel mai tare ne va lovi la buzunar nu prețul energiei, ci inflația. Degeaba îmi scazi cu 10 lei factura la curent electric vara, dacă îmi cresc cu 30% celelalte prețuri, afirmă Otilia Nuţu, analist de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Otilia Nuţu a analizat situația energetică a României și efectele schemei de plafonare valabilă până în aprilie anul viitor. Iată principalele declarații:

  • Discuția s-a dus exclusiv pe latura populistă, dar cea mai periculoasă e supraimpozitarea producției.
  • Prețurile sunt mari pentru că există prea puțină energie în piață, iar noi încercăm să protejăm cererea, penalizând producția.
  • Consumul se reduce cu 40-50% prin anvelopare termică.
  • În loc să cauți scăderea consumului într-un mod cât mai puțin dureros, tu penalizezi investițiile din sectorul de producție de energie.
  • Problema nu a fost liberalizarea, ci proasta gestionare a liberalizării. Imediat după liberalizare, gazele s–au ieftinit cu 20%
  • Cum te uiți când îți alegi abonamentul la TV sau Internet, așa trebuie să te uiți și când îți alegi abonamentul la gaz sau energie electrică.
  • Când tu plafonezi prețul la un nivel, e ca și cum ai da un semnal de coordonare de preț, chiar dacă prețul real ar fi ceva mai mic.
  • Nu cred că ne vom mai întoarce vreodată la prețul gazului dinaintea crizei. Direcția va fi un green deal accelerat.
  • Lucrurile se vor echilibra la un nivel destul de mare și de globalizat.

Avem o schemă de plafonare a prețului la gaz și energie electrică până în aprilie 2023, adoptată prin OUG. Este o soluție bună?

Asta trebuia să explice legiuitorul. Nu am văzut nicio analiză, așa cum nu am văzut-o nici în privința efectelor schemei de plafonare din noiembrie până acum. Este inacceptabil să faci legi fără asemenea analize.

ADVERTISING

În primul rând, nu se arată care sunt consumatorii cu adevărat afectați. Consumatorii casnici au consumuri mari iarna, atunci au nevoie de protecție. Din primăvară care sunt costurile mari? 

Pe partea de gaze, consumatorii industriali începuseră să fie afectați încă din toamna trecută și ei sunt singurii neprotejați în acest moment.

Apoi, nu e clar de ce sprijinul e într-un fel pentru energia electrică și în alt fel pentru gaze. Cum au calculat?

Deci cel puțin până iarna viitoare accentul ar fi trebuit pus pe sprijinirea consumatorilor industriali?

Da. Și în general ar trebui să ne gândim întâi cine este afectat și abia apoi să vedem cum protejăm. Discuția s-a dus exclusiv pe latura populistă.

Dar legea are efecte cu mult mai periculoase pe partea cealaltă, pentru că supraimpozităm producția. De acolo scoate statul banii ca să acopere plafonarea.

Prețurile sunt mari pentru că există prea puțină energie în piață, iar noi încercam să protejăm cererea ca să nu se reducă, penalizând producția, deci oferta. Asta e conceptual greșit.

În mod normal, ori crești producția, prin investiții rapide în capacități mici care să producă, ori reduci cererea.

Cum să reduci consumul casnic?

Desigur fără să ajungi la frig în case. Dar consumul se reduce cu 40-50% prin anvelopare termică. Până la iarnă puteau fi anvelopate câteva mii de clădiri.

Lucrul care ne va lovi cel mai tare la buzunar nu va fi prețul energiei, ci inflația. Prețurile mari la energie pentru consumatori industriali înseamnă că fie vor majora prețurile, fie vor scădea producția. Iar deficitul de ofertă tot la scumpire va duce.

ADVERTISING

Degeaba îmi scazi cu 10 lei factura la curent electric vara, dacă îmi cresc cu 30% celelate prețuri.

Supraimpozitarea producției va avea efecte?

E foarte importantă. Anul acesta urmau să înceapă niște investiții rapide în sectorul energiei regenerabile.

În Marea Neagră sunt două zăcăminte, cel mai mic putea intra în producție din toamna anului trecut. Întârzierea a fost provocată de legea off shore, iar Transgaz nu terminase niște lucrări de conectare.

Această exploatare mică ar putea aduce cam jumătate din cât importăm de la Gazprom. Cum  faci ceva ce blochează exact o sursă alternativă la gazul din Rusia?

Cu ce blochează?

Dacă îi plafonezi prețul... Să zicem că prețul pe piață e 100 de lei și eu vin să-ți spun că ai voie să vinzi cu 20 de lei. Ce o să faci? Nu aștepți un an ca să poți vinde la prețul de piață?

În plus, toți investitorii din Marea Neagră au anunțat că nu vor intra în piață cu gazul de acolo până nu se clarifică legea off shore care impozita atât de tare venitul din vânzarea de gaze încât era neprofitabil. 

Conform actualei OUG, producția care s-ar extrage din Marea Neagră ar fi împărțită în două: o parte s-ar duce la populație și la CET-uri la un preț reglementat mult sub nivelul de piață; o parte s-ar vinde într-o piață liberă și ar fi supraimpozitată conform legii off shore.

Deci această OUG creează premisele ca 1 apilie 2023 să ne prindă în aceeași situație, dacă nu chiar mai rea?

Da. În loc să cauți scăderea consumului într-un mod cât mai puțin dureros, tu penalizezi investițiile din sectorul de producție de energie. Mă întreb dacă e prostie sau intenție.

ADVERTISING

Riscul cel mare anul acesta va fi să nu avem energie.

Un risc pe care înțeleg că îl agravăm pentru 2023.

Da, pentru că blochezi investițiile de care oricum aveai nevoie de ani de zile. Nu ne preocupăm deloc de securitatea energetică și nu ne mai putem juca.

Vinovata de serviciu a fost liberalizarea prețului la gaze și energie electrică. Așa e?

Piața s-a liberalizat prima oară în 2016-2017. Cine voia putea să-și schimbe contractul. Nu a fost niciun șoc. A venit apoi OUG 114 care a readus prețuri reglementate la consumatorii casnici. S-a simțit vreo ieftinire?

Piața s-a liberalizat din nou în iulie 2020 pentru consumatorii casnici de gaze și din ianuarie 2021 pentru consumatorii casnici de energie electrică.

La gaze, în iulie 2020  a fost o scădere bruscă cu 20% a prețului, care s-a menținut până în vara lui 2021, când a crescut  din cauza crizei globale de gaz, accentuată de comportamentul abuziv al Gazprom.

Mulți nu au știut să încheie contracte la preț bun și scumpirea i-a lovit în plin. A fost un deficit de comunicare, de educare?

Nu, problema a fost că ANRE trebuia să gestioneze procesul de liberalizare. În 2016-2017, a existat un calendar de liberalizare și, de aceea, nu s-a simțit niciun șoc de preț.

Acum ANRE a lăsat lucrurile cum or fi. Pe piața de gaze a mers bine pentru că în momentul liberalizării, în vara lui 2020, prețurile erau foarte scăzute.

La energie electrică, clienții care nu își schimbaseră furnizorul au rămas la același furnizor ca până atunci, dar ca și cum ar fi fost preluați de urgență. Deci au nimerit într-o categorie care plătea foarte mult.

Problema a fost proasta gestionare a liberalizării.

Cine a căutat oferte a găsit unele foarte convenabile, problema a fost pentru cei care nu le-au căutat, dar pentru care prețurile nu ar fi trebuit să crească atât de spectaculos.

Și dacă prețurile erau reglementate, tot ar fi crescut. România este importator net de energie, importăm și energie electrică, și gaze, iar prețul de import nu poate fi reglementat.

De acum ar fi bine să nu mai cumpăram de la Gazprom din motivele știute.

Și cu ce să înlocuim gazul rusesc?

Soluția ar fi combinată, dar pentru ea trebuie să-ți faci niște planuri de securitate energetică, despre care nu vorbește nimeni.

Gazele din Marea Neagră, abandonarea, acolo unde se poate, a consumului de gaz. Unii mari consumatori pot reduce consumul prin măsuri de eficiență energetică.

Am putea să importăm gaz și din coridorul sudic, ceea ce nu am putut până acum pentru că Bulgaria era foarte întârziată cu o lucrare de interconectare cu Grecia. Asta se va întâmpla probabil în iulie anul acesta.

Dar toate trebuie gândite.

Consumatorul ce ar trebui să facă pentru a scăpa la rândul său de dependența de stat, în loc să fie fericit că pentru un an are preț plafonat ?

Izolare termică, prosumator, acestea sunt măsurile care ar trebui stimulate anul acesta.

Și poate că oamenii ar trebui educați să compare oferte să aleagă ce îi avantajează.

Acum e haos generalizat pe piața de energie, însă, în mod normal, așa cum te uiți când îți alegi abonamentul la TV sau Internet, așa trebuie să te uiți și când îți alegi abonamentul la gaz sau enegie electrică.

Acum nici nu știm dacă prețurile vor fi cu mult mai mari sau cu mult mai volatile.

A existat o vânătoare de vrăjitoare în privința intermediarilor de pe piața gazelor, acuzați de toate relele. Au fost acte de speculă?

ANRE are informațiile despre toate tranzacțiile de pe piața en gros, deci reglementatorul trebuia să vină cu datele.

Compensarea acordată furnizorilor ținea cont de prețul la care vindeau consumatorului casnic și prețul lor de achiziție. Un furnizor care își contractase energie pe termen lung în primăvara anului trecut, când era ieftină, putea să o vândă și să o răscumpere la prețuri mai mari pentru a fi compensat de buget.

Nu știu dacă abuzul acesta s-a întâmplat, dar ANRE putea verifica tranzacțiile.

Dar greșita, intenționat sau nu, calculare a facturilor?

Discutabil. În decembrie s-a șurubărit la normele de aplicare a legii și nu se știa cum trebuie calculată plafonarea.

Pe de alta parte, e posibil ca unii dintre furnizori să se fi temut că nu vor primi banii de la stat, ceea ce s-a și întâmplat, și vor fi fi obligați să ia credite pentru a acoperi deficitul de lichiditate. Au introdus un fel de primă de risc.

Și legea aceea, și cea de acum produc distorsiuni în piață. Când tu plafonezi prețul la un nivel, e ca și cum ai da un semnal de coordonare de preț, chiar dacă prețul real ar fi ceva mai mic.

Toate lucrurile acestea se fac fără cap. S-au apucat să extindă rețelele de gaz în mediul rural ca să conecteze case care nu sunt izolate termic. Cum își vor permite prețul?

Există șanse ca prețul gazului să revină la veselia dinaintea acestei crize?

Nu cred că ne vom mai întoarce vreodată acolo. Timp de mulți ani aprovizionarea cu gaze va fi o problemă. Iar direcția va fi un green deal accelerat.

Revenirea la cărbune, dincolo de populare, nu e o soluție. La nivelul UE, foarte mult cărbune era importat din Rusia. La noi, producția de cărbune e de proastă calitate încă de pe vremea lui Ceaușescu.

Gazul de producție internă din UE se epuizează, gazul lichefiat este foarte scump din cauza infrastructurii de lichefiere și a transportului.

Lucrurile se vor echilibra la un nivel destul de mare și de globalizat. Deci problema e cum faci să folosești energie care nu se bazează pe un combustibil în scădere. 


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇